Brussels Live
CautăAlerteCont
Toate transmisiile

Parlamentul EuropeanComisia pentru industrie, cercetare și energie

Reuniune de comisie ITRE

marți, 10 noiembrie 2026

Transcris și tradus automat din sunetul original. Sunt posibile erori.

Numele provin din anunțurile președintelui și sunt marcate ca atare; comisiile nu publică o listă oficială. Vorbitorii neanunțați sunt numerotați.

Primiți un e-mail când cuvintele dvs. sunt rostite aici

Pe ordinea de zi

  1. 1Aprobarea ordinii de zi
  2. 2Anunțuri ale președintelui
  3. 3Regulamentul Delegat al Comisiei de completare a Directivei (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare a Regulamentului Delegat (UE) 2024/1364 al Comisiei în ceea ce privește stabilirea unui sistem comun de clasificare a Uniunii pentru centrele de date 2026/2895(DEA)
  4. 4Misiune în India (Delhi), 21 - 25 septembrie 2026
  5. 5Misiune la ACER, Slovenia (Ljubljana), 21 - 22 septembrie 2026
  6. 6Misiune la ENISA, Grecia (Atena), 21 - 23 septembrie 2026
  7. 7Regulamentul (UE) 2024/1252 (modificare)***I 2025/0385(COD) COM(2025)0946 - C10-0324/2025
  8. 8Schimb de opinii cu Marko Mišmaš, Președintele BEREC 2026, Alejandra de Iturriaga Gandini, Președintele BEREC 2027 și dr. Verena Weber, Directorul Agenției pentru Sprijin BEREC (Organismul Regulatoarelor Europene pentru Comunicații Electronice)
  9. 9Prezentarea de către Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Cibernetică (ENISA) a raportului privind Starea Securității Cibernetice în Uniune
  10. Săptămâna egalității de gen
  11. 10Schimb de opinii privind egalitatea de gen în cadrul programului Orizont Europa 2021–2027 și perspectivele pentru viitor cu Joanna Drake, Director General Adjunct, Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare (RTD), Comisia Europeană
  12. * * *
  13. 11Prezentarea studiului „Dezvoltarea piețelor lider prin „Produs în Europa”. Evaluarea instrumentelor de achiziții publice obligatorii și a impactului lor economic”
  14. 12Procedură de comisie comună (Regula 59)
  15. Procedură de comisie comună (Regula 59)
  16. *** Vot electronic ***
  17. 13Înființarea Fondului European pentru Competitivitate („FEC”), inclusiv a programului specific pentru activități de cercetare și inovare în domeniul apărării***I 2025/0555(COD) COM(2025)0555 - C10-0165/2025
  18. 14Stabilirea programului Orizont Europa, Programul-Cadru pentru Cercetare și Inovare, pentru perioada 2028-2034, stabilirea regulilor de participare și diseminare și abrogarea Regulamentului (UE) 2021/695***I 2025/0543(COD) COM(2025)0543 - C10-0164/2025
  19. 15Stabilirea Programului Specific care pune în aplicare programul Orizont Europa – Programul-Cadru pentru Cercetare și Inovare pentru perioada 2028-2034, stabilirea regulilor de participare și diseminare în cadrul acestui Program* 2025/0544(CNS) COM(2025)0544 - C10-0218/2025
  20. 16Programul de cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2028-2032, care completează programul Orizont Europa, Programul-Cadru pentru Cercetare și Inovare, și prevede contribuția Comunității la proiectul ITER 2025/0594(NLE) COM(2025)0594 - C10-0217/2025
  21. *** Sfârșitul votului electronic ***
  22. 17Rețele digitale, modificarea Regulamentului (UE) 2015/2120, a Directivei 2002/58/CE și a Deciziei nr. 676/2002/CE și abrogarea Regulamentului (UE) 2018/1971, a Directivei (UE) 2018/1972 și a Deciziei nr. 243/2012/UE (Legea Rețelelor Digitale)***I 2026/0013(COD) COM(2026)0016 - C10-0014/2026
  23. 18Diverse
  24. 19Data următoarelor reuniuni
  25. *** În camera ***
  26. 20Ședința coordonatorilor
  1. Vorbitor 1en

    Bună dimineața, colegi. Vă rog să vă așezați; sunt ora 9:30 și putem începe la timp. Așadar, bine ați venit tuturor. Putem începe cu ordinea de zi: avem astăzi o comisie foarte vie, așa că trebuie să ținem cont și de timp. Primul punct este adoptarea ordinii de zi. Dacă nu sunt comentarii, ordinea de zi poate fi adoptată. Trecem, așadar, direct la punctul 2. În primul rând, o anunțare: ca de obicei, ședința de astăzi este transmisă în direct pe web. Interpretarea va fi disponibilă în 23 de limbi. Acum trecem la schimbul de opinii cu Matschild Wurthofer, director general adjunct al Direcției Generale pentru Energie. Comisia Europeană cu privire la actul delegat al Comisiei privind stabilirea unui sistem comun de evaluare a Uniunii pentru centrele de date. Și aș dori să o salut pe doamna Matschild Wurthofer. Sper că am pronunțat corect numele de familie. Așadar, doamnă Director General Adjunct, după cum am spus, la acest schimb de opinii. Vă mulțumesc foarte mult. Pentru acceptarea invitației noastre. Comisia a propus, la 21 septembrie 2026, un sistem comun de clasificare pentru centrele de date, care își propune să facă mai transparent consumul de energie și apă al centrelor de date sub forma unui act delegat. Acesta este în prezent supus controlului Parlamentului. Termenul pentru adoptarea unei obiecții la acest act delegat este în timpul sesiunii plenare din ianuarie 2027. Acum avem 40 de minute pentru acest schimb de opinii. După observațiile de deschidere ale invitatului nostru, începem cu prima rundă de coordonatori sau reprezentanții lor câte două minute, câte două minute fiecare, iar apoi vom continua cu intervențiile din sală; intervențiile din sală vor avea câte un minut fiecare. Invit toți membrii care doresc să ia cuvântul să-și așeze plăcuțele de identificare vertical în suporturi. Dacă timpul o va permite, le voi permite membrilor care doresc să adreseze o întrebare de urmărire să o facă. Vă rugăm să mă anunțați în acest sens. Doresc să le reamintesc tuturor, inclusiv invitatului nostru, că avem la începutul zilei, chiar la începutul zilei, așadar vă rog să respectați timpul alocat. Și acum o invit pe doamna Wurthofer să ia cuvântul pentru 10 minute în numele său

  2. declarații de deschidere. Vă rog, cuvântul este al dvs.

  3. Vorbitor 2en

    Vă mulțumesc, doamnă Președintă, doamnă Donna San. Dragi membri ai Parlamentului European, este un este o plăcere să fiu aici. Vă mulțumesc foarte mult pentru invitația de a veni aici și de a prezenta așa-numitul pachet privind eficiența energetică a centrelor de date, pe care Comisia l-a adoptat la 21 septembrie, precum și în special regulamentul delegat care stabilește un sistem comun de clasificare a Uniunii pentru centrele de date. Scopul meu astăzi nu este să discutăm argumentele pro și contra ale centrelor de date din partea Comisiei DGNR, ci este vorba în mod real despre energie și sustenabilitatea centrelor de date. criteriile pentru centrele de date, dar vedem și multe beneficii în digitalizare și în transformarea sistemului nostru energetic curat, iar IA oferă, de asemenea, numeroase oportunități în sectorul energetic. De exemplu, în ceea ce privește rețelele inteligente, flexibilitatea din partea cererii, bidirecționale încărcarea bidirecțională a vehiculelor electrice sau pur și simplu deplasarea consumului către orele mai ieftine. Digitalizarea și inteligența artificială în sectorul energetic merg mână în mână cu accesibilitatea, competitivitatea, securitatea aprovizionării și decarbonizarea. Tot aici, există și provocări, pe lângă toate beneficiile pe care le vedem. În primul rând, este vorba despre consumul de energie. Știm că, potrivit estimărilor recente, centrele de date reprezintă aproximativ 2,5 până la 3 la sută din cererea noastră totală de electricitate în UE. Aceasta variază în funcție de statele membre ale UE. De exemplu, în Irlanda, consumul reprezintă până la 20 la sută din energia electrică a țării. În alte state membre, este cu mult sub 3 la sută. Avem câteva centre regionale, câteva orașe unde sunt amplasate în principal centrele de date. localizate, dar, desigur, scenariul provine și de la Agenția Internațională pentru Energie (IEA) este că centrele de date vor crește, și după 2030, iar consumul de energie va crește în consecință. A doua provocare este că centrele de date pot crea congestie în rețea în zonele în care acestea sunt amplasate. centrele de date tind să se grupeze. Pot suprasolicita rețelele energetice și resursele de apă, precum și există riscul ca noile centre de date să împingă în sus prețurile energiei, iar asta, după cum am spus, este prioritatea noastră principală: să ne uităm la accesibilitatea și prețurile energiei. De aceea considerăm că creșterea digitală și standardele ridicate de durabilitate trebuie să meargă mână în mână.

  4. și cea mai mare parte a capacității centrelor de date care vor fi operaționale în următorii 20 de ani vor fi proiectate și construite în următorii ani. Și de aceea este important să acționăm acum. De aceea, am acționat în septembrie. Am avut propunerea privind actul privind dezvoltarea cloud și IA, CADA, care are drept obiectiv triplarea datacentrelor până în 2035 pentru a corespunde nevoilor. Dar, după cum am spus, suntem angajați ca centrele de date din UE să fie durabile. prin promovarea transparenței și a celor mai bune tehnologii disponibile și prin asigurarea faptului că centrele de date contribuie la tranziția către energia curată. Am lansat, de ceva timp, un plan strategic de digitalizare în sectorul energetic, iar prima acțiune este să ne uităm la integrarea durabilă a datelor din sistem. Am ales o abordare practică și cooperativă. Vrem să identificăm soluții și bune practici din întreaga Europă. Și apoi le vom reuni într-un set de angajamente voluntare. În acest sens, pregătim, în strânsă cooperare cu autoritățile statelor membre, operatorii de centre de date, operatorii de rețele și toți părțile interesate din sectorul energetic, un model al UE de acorduri tripartite privind integrarea centrelor de date. Sperăm să fim gata până la sfârșitul anului. Și apoi este vorba despre un model voluntar care poate fi pilotat în statele membre. regiunile adaptate la circumstanțele naționale și transpuse în acorduri locale semnate de parteneri regionali și locali. Este, prin urmare, un model de integrare a centrelor de date. Dar vom merge pas cu pas. Astfel, în 2024, am introdus cea europeană o bază de date privind centrele de date și un sistem de raportare care, la acea vreme, urma să colecteze informații și indicatori-cheie de performanță privind sustenabilitatea centrelor de date. După cum am spus, în septembrie a acestui an, am adoptat pachetul privind eficiența energetică a centrelor de date, care cuprinde un raport către Parlamentul European și Consiliu, precum și regulamentul delegat care stabilește un sistem comun de evaluare a Uniunii pentru centrele de date. Acesta completează schema de raportare. Și, ca al treilea element, am lansat o consultare publică pentru posibile standarde minime de performanță.

  5. pentru centrele de date din UE. Și s-ar aplica noilor centre de date sau celor renovate. Consultarea publică este în curs până pe 12 decembrie. Prin urmare, îi invităm pe toți stakeholderii să participe. Așadar, următorul pas, dacă părțile interesate doresc acest lucru, ar fi stabilirea de către deputați a unui standard minim de performanță energetică. Dar astăzi discutăm regulamentul delegat care este, de fapt, pachetul nostru din septembrie, iar regulamentul delegat este, de fapt, o etichetă care va fi generată automat pentru toate centrele de date care raportează în baza de date. Așa arată sau arată această etichetă. Pentru centrele de date, aceasta înseamnă că nu există niciun efort suplimentar pentru operatorii de centre de date și pentru administrația publică, deoarece va fi automat pentru toate centrele de date din baza de date. Toate etichetele vor fi disponibile public ca parte a tabloului de bord existent. Scopul principal este să crească transparența cu privire la utilizarea energiei de către centrele de date. și, desigur, pentru a sprijini achizițiile publice mai sustenabile ale activelor și serviciilor digitale. Aceasta poate permite apoi compararea între centrele de date dintr-o regiune și promova noi proiecte sau intervenții adecvate de eficiență. Originea este Directiva privind eficiența energetică (EED). Dar, în opinia noastră, acoperă trei dimensiuni importante ale durabilității centrelor de date. Pe dreapta puteți vedea power usage effectiveness, adică eficiența energetică. Water use effectiveness, care este la fel de important deoarece centrele de date utilizează apă consumă multă apă. Și achiziționarea de surse de energie cu emisii reduse, care se poate vedea în stânga: achiziționarea de energie din surse regenerabile, nucleară și altele. Așadar, acestea sunt elementele-cheie ale etichetei: trebuie să fie cât mai simplă, ceea ce am învățat din alte etichete ale produselor, dar oferă mai multă transparență în acest sens. Și cu asta aș vrea să închei prima mea intervenție. Mulțumesc foarte mult pentru atenție. Considerăm că este un pas important pentru transparență și sustenabilitate, așa cum am spus la început. Desigur, întreaga zonă a centrelor de date acoperă multe alte aspecte, dar în sectorul energetic acesta este locul în care ne uităm și în care dorim să vedem beneficiile.

  6. provocări. Vă mulțumesc foarte mult.

  7. Vorbitor 1en

    Vă mulțumesc pentru explicația clară și acum îi dau cuvântul PPE-ului, doamnei Aura Salla.

  8. Aura SallaPPEen

    Vă mulțumesc, domnule președinte.

  9. Vorbitor 1en

    Da, vă rog.

  10. Vorbitor 2en

    Și, în primul rând, vă mulțumesc, director general adjunct, o remarcă generală: trebuie să oprim facilitarea centrelor de date pentru companiile americane și chineze, trebuie să rezervăm energia electrică și resursele naturale pentru companiile noastre europene și trebuie să începem să alegem cât mai rapid și pe scară cât mai largă cloud-ul european. Nu există nicio îndoială că avem nevoie de centre de date – este esențial pentru dezvoltarea IA în Europa –, dar trebuie să ne asigurăm că le facem accesibile pentru utilizatorii europeni prin reguli clare. Regulile trebuie să fie corecte și tehnologic neutre, etichetele trebuie să ofere informații clare și fiabile astfel încât întreprinderile, autoritățile publice și cetățenii să poată înțelege și compara performanța reală de mediu a centrelor de date. Doresc să recunosc cooperarea constructivă dintre Parlament și Comisie: multe dintre preocupările pe care le-am ridicat în primăvara anului 2026 au fost abordate în actul delegat adoptat, ceea ce, desigur, salutăm. Cu toate acestea, aș dori să ridic o întrebare cu privire la modul în care măsurăm și comunicăm durabilitatea. Există o diferență importantă între ceea ce este pregătit să facă un centru de date și ceea ce livrează efectiv. Înțeleg necesitatea unui sistem simplu de evaluare și că operatorii nu ar trebui penalizați pentru circumstanțe dincolo de controlul lor, cum ar fi absența rețelelor de termoficare, dar trebuie să ne asigurăm și că cei care livrează beneficii reale de mediu primesc recunoașterea cuvenită. Am trei întrebări: în primul rând, de ce se concentrează schema de evaluare pe pregătirea tehnică, în loc să măsoare cantitatea reală de căldură reziduală reutilizată și serviciile de flexibilitate a rețelei furnizate? În al doilea rând, cum va asigura Comisia că aceste etichete disponibile public vor face distincția clară între pregătirea tehnică și performanța reală, astfel încât întreprinderile, autoritățile și publicul larg să poată face comparații informate? Și, în al treilea rând, va fi Comisia dispusă să abordeze aceste lacune în cadrul revizuirii din 2028, astfel încât schema de evaluare să reflecte mai bine ceea ce centrele de date livrează efectiv, ținând cont de circumstanțele dincolo de controlul operatorilor? Cred că acest lucru

  11. să facem schema de evaluare mai semnificativă, să încurajăm sustenabilitatea autentică și să susținem investițiile în infrastructura de centre de date din Europa. Mulțumesc.

  12. Vorbitor 1en

    Vă mulțumesc și acum pentru SND, domnule Niels Fuglsang.

  13. Vorbitor 3en

    Vă mulțumesc foarte mult, domnule Președinte, și vă mulțumesc, Mechthild, pentru prezentarea acestei propuneri pentru o etichetă. Cred că este un pas bun și, într-adevăr, așa cum ați menționat, aceasta provine din Directiva privind eficiența energetică. Ați fost acolo în această dimineață la negocieri, când am adoptat-o, când am negociat în numele Parlamentului. Deci cred că aceasta este cu adevărat utilă pentru a ne asigura că avem mai multe centre de date durabile. Trebuie să spun că sunt în mare măsură de acord cu cuvintele colegului meu din PPE: trebuie să rezervăm capacitatea pentru centrele de date europene. Nu văd interesul nostru în a cheltui toată energia și apa noastră pe centrele de date ale Microsoft, Apple sau Google și ale altor mari companii tehnologice americane. dar în același timp avem nevoie, desigur, de centre de date, pentru că trebuie să fim independenți – nu ne putem stoca toate datele în centre de date străine, avem nevoie de capacitate proprie în Uniunea Europeană. Și de aceea cred că această etichetare ne va ajuta să avem centre de date europene durabile. Am două întrebări. Prima privește căldura reziduală. Eticheta indică doar dacă un centru de date este pregătit să utilizeze căldura reziduală; nu cuantifică câtă căldură reziduală un centru de date reutilizează efectiv. Deci, care sunt părerile dumneavoastră în această privință? Cred că s-ar putea îmbunătăți. Și știu că la fiecare trei ani va avea loc o revizuire, o oportunitate de a reforma eticheta. Este ceva ce veți urmări? Cred că ar trebui să urmăriți acest aspect, având în vedere cum putem îmbunătăți eticheta, căldura reziduală, pentru că știm că centrele de date de astăzi ar putea acoperi – căldura reziduală a centrelor de date este echivalentă cu cererea a 4 milioane de gospodării europene. În Danemarca avem multe sisteme de încălzire urbană, dar doar patru dintre ale noastre 54 de centre de date folosesc căldura reziduală, așa că cred că acest aspect poate fi îmbunătățit. Cealaltă întrebare pe care aș dori să vi-o adresez se referă la flexibilitate: în etichetă ați inclus și o întrebare privind posibilitatea ca centrele de date să poată fi flexibile

  14. astfel reduceți cererea de energie electrică și orele de vârf, dar nu măsurați dacă, în practică, se valorifică cu adevărat acest potențial. Ar putea fi oare ceva la care să vă gândiți, știți, reflectând asupra modului în care putem îmbunătăți eticheta în anii următori? Mulțumesc.

  15. Vorbitor 1en

    Vă mulțumesc din partea ECR, Diego Solier. Bine, o să vorbesc în spaniolă, scuze. Vă mulțumesc. Vă mulțumesc, ca raportor principal al acestei inițiative. Adevărul este că această inițiativă mi se pare una bună, dar aș dori să fac mai întâi câteva reflecții. În primul rând: ia această inițiativă în considerare diferitele tipuri de centre de date? Adică, un centru de date de colocație nu este același lucru cu un centru de date în cloud sau un centru de date pentru inteligență artificială. Sunt diferite tipuri de centre de date, cu cerințe diferite atât în ceea ce privește energia, cât și răcirea. În al doilea rând: ceea ce a spus colegul meu din delegația Sandi mi se pare o idee excelentă, cu condiția ca un centru de date să fie situat în apropierea zonelor în care poate furniza această căldură, de exemplu, zonelor civile care ar putea beneficia de ea. Asta mi se pare perfect, dar uneori fizica nu vine în ajutor. Aceste centre de date sunt situate în locuri sau regiuni care nu sunt aproape de centrele urbane, astfel încât această căldură nu poate ajunge niciodată într-un centru urban pentru a fi valorificată. Prin urmare, evident, numai atunci când un astfel de centru de date poate fi situat aproape de o zonă urbană și poate aduce un beneficiu suplimentar, acesta trebuie luat în considerare. pentru societate, deoarece este instalat în această zonă. Ce voiam să spun este că aceasta este o reflecție și aproape o întrebare: ia această clasificare în considerare zona geografică? Nu este același lucru un centru de date într-o regiune din Spania sau din sudul Europei față de unul în nordul Europei. De ce? Pentru că sistemele de răcire din sudul Europei consumă mai multă energie și sunt diferite față de cele din nordul Europei. De exemplu, de ce Irlanda este un mare hub de centre de date? Din cauza condițiilor meteorologice care ajută, pe lângă alte factori. Este important să se țină cont de această diferențiere sau de situația geografică a locului în care vor fi amplasați centrele de date. Aș dori, de asemenea – și vreau să închei, pentru că timpul meu se termină – să solicit DG

  16. Ener colaborează cu DG Connect în ceea ce privește acest tip de reglementare, deoarece este important ca în comisie să existe această comunicare și ca această propunere să nu afecteze, într-un fel sau altul, ceea ce se realizează în prezent în dezvoltarea cloud prin intermediul zonelor de accelerare. Credem că este un mecanism foarte puternic pentru a stimula dezvoltarea centrelor de date și nu am dori ca aceste dispoziții să fie afectate, într-un fel sau altul, de această bună opțiune a DG Ener. Vă mulțumesc, Diego.

  17. Vorbitor 1fr

    Acum, din partea Renew, domnul Christophe Grudler.

  18. Christophe GrudlerRenewfr

    Vă mulțumesc, Doamnă Președintă, voi vorbi în limba franceză. Vă mulțumesc, Doamnă Director-General Adjunct, pentru prezentarea dumneavoastră. Doresc să felicit, în mod clar, evoluția din această versiune finală a Actului Alianței; într-adevăr, se îndreaptă în direcția corectă. Am parcurs un drum lung, dacă pot spune așa, pentru că în prima versiune pe care ați distribuit-o, energia nucleară era pur și simplu exclusă, ceea ce era oarecum paradoxal într-un moment în care chiar Ursula von der Leyen, la World Nuclear Exhibition de lângă Paris, declarase că a comis o eroare strategică prin blocarea energiei nucleare peste tot și că acum a înțeles, iar doar câteva zile mai târziu a apărut o nouă versiune. versiunea actului delegat în care, de fapt, energia nucleară a fost interzisă. Astfel, un centru de date alimentat cu energie nucleară nu era recunoscut, în timp ce un centru de date alimentat cu gaz natural, care avea încheiat un mic contract pentru energie eoliană, era recunoscut și valorificat. A fost, într-adevăr, o eroare strategică, un nonsens climatic și industrial. Împreună cu mai mulți colegi din diferite grupuri, am atras atenția Președintelui și Directorului General al DGNR, iar textul prezentat astăzi reprezintă un progres important și o victorie a acestei mobilizări transpartinice. Problema este strategic deoarece Europa dorește să tripleze capacitățile sale de centre de date în șapte ani; nu va exista suveranitate digitală europeană sau inteligență artificială fără energie abundentă, decarbonizată și controlabilă. Prin urmare, am două întrebări foarte scurte. În primul rând, puteți garanta că, începând cu vara anului 2027, utilizarea energiei nucleare va putea fi inclusă în această etichetă cu aceeași vizibilitate ca și energiile regenerabile? În al doilea rând, regula de adăugare, așa cum a fost stabilită în prima versiune, a ridicat serioase îngrijorări. Puteți confirma că regula celor 10 ani nu va penaliza capacitățile de producție existente, având în vedere în special centralele nucleare și barajele? baraje hidroenergetice construite cu zeci de ani în urmă care produc încă energie electrică decarbonizată

  19. oare instalațiile vor putea fi cu adevărat evaluate sub această etichetă? Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

  20. Vorbitor 1en

    Și acum trecem la Verzilor, doamna Utah Paulus.

  21. Jutta PaulusVerts/ALEen

    Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte, și vă mulțumesc, Mechteld, că sunteți aici. Eu eram și cu Niels în aceeași încăpere când am negociat. desigur, Directiva privind eficiența energetică, și trebuie să spun că mă simt foarte încurajat să văd că Parlamentul este atât de unit în privința necesității de a pune capăt dependenței de operatorii străini și, de asemenea, de a rezerva spațiu și capacitate de rețea prețioase pentru operatorii europeni. Am o întrebare, care este, de fapt, prima întrebare, referitoare la raportare, pentru că știm că aproximativ 30% dintre operatori au efectuat raportarea pe care erau obligate, așa că întrebarea mea este: ce consecințe va trage Comisia de aici? Cum îi convingem pe ceilalți 70 % să furnizeze efectiv datele lor? Cred că numele „pachetul privind eficiența centrelor de date”, care include energia nucleară, este un fel de oximoron, deoarece energia nucleară nu este niciodată eficientă – asta este termodinamica. Dvs. știți asta, domnule Dl Grudler ar dori să schimbe asta, dar, din păcate, legile fizicii nu pot fi schimbate. Însă întrebarea mea este mai degrabă: cum ar putea certificatele nucleare de la centralele existente, precum Katamam, știți dumneavoastră, toate centralele care funcționează deja, cum ar putea aceste certificate să ajute de fapt tranziția? Căci nimic nu ar trebui schimbat, nu ar trebui construită nicio capacitate nouă, așa că pentru mine nu este foarte clar care este sensul din spatele acelei etichete „pregătit pentru căldura reziduală” – am aceeași impresie ca doamna Domnule Salah și domnilor Fuglesang și Sollier, punctul central este că operatorul ar trebui să aleagă o locație unde căldura poate fi utilizată, în locul alegerii unei locații și apoi a spune: ah, nu există utilizare pentru căldura mea aici. Dar sunt de acord cu întrebarea dvs. privind modul în care s-ar putea face diferențierea între, de exemplu, hiper-scaleri și co-locatori. Comisia se gândește la un benchmark legat de tipul de activitate sau care sunt alte idei? Mulțumesc.

  22. Vorbitor 1en

    Vă mulțumesc și acum pentru grupul Stânga, domnul Per Clausen.

  23. Per ClausenThe Leften

    Vă mulțumesc foarte mult și voi vorbi în daneză.

  24. Per ClausenThe Leftda

    Aș dori să încep prin a mulțumi Directorului Adjunct pentru prezența sa astăzi, astfel încât să putem avea această discuție importantă. Este adevărat că UE îi lipsește în mare măsură evaluări transparente ale sustenabilității care să poată fi comparate între statele membre ale UE. Aceasta este o sinteză pe care ar fi trebuit să o avem cu mult înainte ca centrele mari de date americane să înceapă să copleșească țările noastre. Cred, de asemenea, că avem nevoie urgentă de a stabili anumite standarde minime comune. în forma actuală, cetățenii UE plătesc prețul pentru exploatarea resurselor noastre comune de către oligarhii tehnologici americani. Cetățenii văd cum centrele de date zgomotoase apar lângă casele lor, care odinioară se aflau în zone pitorești, dar acum se află brusc într-o zonă industrială cu poluare fonică, în Finlanda. Am văzut cât de rău poate merge atunci când Google a tăiat ilegal 250 000 de copaci și a distrus păduri prețioase și biodiversitatea, dar și furnizorii de apă avertizează că centrele de date riscă să afecteze negativ resursele de apă, iar noi am văzut, de asemenea, cum condițiile de muncă din numeroase astfel de centre de date, atât în timpul construcției, cât și ulterior, în timpul exploatării, sunt profund problematice și amenință tranziția verde. Nu există, prin urmare, nicio îndoială că avem nevoie de o imagine de ansamblu asupra consecințelor centrelor de date din UE, dar avem nevoie și pur și simplu de restricții privind exploatarea lor excesivă a resurselor noastre. Și, deși Comisia intenționează să prezinte standarde minime în mijlocul anului 2027, totuși atunci multe centre de date deținute de companii americane ar putea ajunge în Europa înainte de termen, iar consecințele ar putea deveni incontrolabile; de aceea, întrebarea mea este, în esență, ce intenționează Comisia să facă în acest răstimp pentru a contracara consecințele asupra mediului și a climei generate de noile centre de date, și nu este aici că o oprire temporară ar putea servi drept model pentru a ne asigura că vom avea, în viitor, centre de date europene – europene, deținute și controlate de europeni?

  25. Vorbitor 1en

    Vă mulțumesc, acum s-a încheiat rândul colegului și acum redau cuvântul comisiei pentru răspunsurile dumneavoastră.

  26. Vorbitor 3en

    Așadar, în primul rând, mulțumesc foarte mult și văd că Parlamentul acordă într-adevăr un mare sprijin inițiativei noastre de a analiza centrele de date din perspectiva ET durabilă și, cu siguranță, de a include eficiența energetică, eficiența în utilizarea apei și energia curată. deci, în acest sens, cred că suntem cu adevărat pe drumul cel bun și vă mulțumesc foarte mult pentru sprijinul dumneavoastră. Acum revin la întrebări. Căldura reziduală este, desigur, un element foarte important și ar trebui să o folosim cât mai mult posibil acolo unde este disponibilă. Căldura reziduală face, cu siguranță, parte din politica noastră energetică, dar eticheta va oferi informații doar despre centrele de date care sunt dispuse să ofere căldură reziduală unui potențial cumpărător. Utilizarea sau reutilizarea efectivă a căldurii reziduale nu a fost inclusă pentru a nu penaliza centrele de date care nu au această posibilitate. Este atât de simplu. În unele uneori există această oportunitate, desigur că o salutăm foarte mult, dar nu trebuie să penalizăm centrul de date ca atare atunci când nu există posibilitatea de a utiliza căldura reziduală sau alte surse. De aceea, dacă îmi permiteți să spun așa, am adoptat o abordare neutră: tot ceea ce este disponibil la nivel local îl trecem pe etichetă, dacă nu este disponibil, nu îl trecem. Din păcate, nu este vina centrului de date, desigur, abordarea noastră generală în politicile energetice este să folosim cât mai multă căldură reziduală, ceea ce este inclus în propunerile noastre pentru UE și alții, dar nu trebuie penalizată. Asta a fost un pic întrebarea pe care am primit-o. Un alt aspect aici este că am menționat că vom lucra cu toți părțile interesate – statele membre, centrele de date, furnizorii – la un fel de contract tripartit și că până la sfârșitul anului vom avea modele și bune practici. Acestea vor fi apoi incluse în revizuirea pe care o planificăm pentru 2028, care face deja parte din propunerea noastră. Deci, dacă în următorii doi ani vom avea mai multe dovezi că acest lucru este posibil într-un fel sau altul, vom fi foarte mulțumiți. Aceasta a fost a treia răspuns la deputat pentru a include acest aspect în revizuire și eventual a îmbunătăți ceea ce facem. Și cred că Niels, ai început foarte bine: baza este Directiva privind eficiența energetică, care, după cum

  27. doamnă raportoare, acum este rândul dumneavoastră; ceilalți, ați negociat și de aceea punctul de plecare este și acela de a ajunge la domnul Krügler a avut în vedere eficiența energetică, aceasta făcând parte din obligațiile noastre în materie de eficiență energetică; aceasta a fost forța motrice. Suntem neutri din punct de vedere tehnologic. Am dorit eficiența energetică, dar, datorită activității noastre din ultimii doi ani cu rapoartele și baza de date, eram conștienți că apa reprezintă o problemă, după cum știți. De aceea, am inclus apa, dar și energia nucleară ca tehnologie neutră, alături de energiile regenerabile și energia nucleară. surse de energie curate – aceasta face acum parte din clasificarea noastră de etichetare. Nu a existat nicio intenție de a se baza pe eficiența energetică și am început cu energiile regenerabile, dar suntem foarte mulțumiți că putem include toate sursele de energie cu emisii scăzute de carbon. După cum puteți vedea clar, începem cu energiile regenerabile și cu energia nucleară. Există și o categorie de surse nespécificate, pentru moment. Poate că peste doi ani vom fi mai preciși, dar trebuie să găsim și un echilibru între claritate și ușurința de citire, fără a încărca excesiv. Este clar că baza este directiva privind eficiența energetică, dar am evoluat și, după cum am înțeles, a fost și bine primită de Parlament: cele trei criterii principale de durabilitate, respectiv sursele de energie curată, care sunt acoperite aici. Cred că căldura reziduală acoperă flexibilitatea, flexibilitatea este, desigur, un pic aceeași. Desigur, vrem ca centrele de date să contribuie cât mai mult la flexibilitatea din partea cererii, dar nu vrem nici să penalizăm pe cei care nu pot face acest lucru. Poate că va fi și ceva ce vom aprofunda mai mult peste doi ani, când vom revizui eticheta. Cred că vrem mai multă flexibilitate, este cu siguranță și un obiectiv politic important pe care îl urmărim în sectorul energetic și este un raționament similar și în cazul căldurii reziduale: vrem să existe, dar nu vrem să penalizăm centrele de date care încă nu au această oportunitate. Apoi, am primit o întrebare de la deputatul european spaniol despre unde ne aflăm în ceea ce privește localizarea și variațiile climatice și impactul acestora asupra consumului de energie și apă. Obiectivul nostru principal este să creștem transparența, prin urmare centrul de date este evaluat pe baza unor criterii obiective.

  28. privind consumul de energie și apă și resursele energetice curate, care ni se pare cea mai directă abordare și care permite diferite evaluări și permite comparații. Dar dorim să adăugăm că avem și în etichetă obligația sau un document însoțitor, care face parte din actul nostru delegat, pentru a oferi explicații și o metodologie de evaluare. impactul potențial al climei asupra consumului de energie și apă, numit PUE și WUE, pentru ca cineva să poată compara centrele de date din întreaga Europă. Astfel, există această posibilitate și această obligație în documentul însoțitor de a evalua și unde este amplasată locația și care este impactul potențial al climei asupra consumului de energie și apă, care poate fi diferit, de exemplu, în Spania și Finlanda, în Polonia sau în alte țări. Astfel, există o legătură cu locația prin această metodă, cred eu. I-am răspuns domnului Krügler despre energia nucleară, merci beaucoup, și nu vom ceda în privința vârstei activelor și a garanțiilor. originea și PPAs trebuie să se refere la activele de generare care au fost puse în funcțiune sau care au suferit o reabilitare substanțială care le prelungește durata de funcționare cu nu mai mult de 10 ani înaintea anului de raportare, aceasta face parte și din răspunsul către domnul Krügler Krügler către Jutta Paulus, mulțumesc frumos. Cred că deja am răspuns parțial la asta: originea și, de asemenea, obligația de raportare fac parte din supravegherea pieței statelor membre. Statele membre trebuie să acționeze. Este un instrument de piață, așa că vrem cu adevărat să determinăm statele membre să acționeze prin intermediul instituțiilor de supraveghere a pieței. Cred că celelalte elemente care au fost menționate, precum condițiile de muncă, sunt importante, dar acest etichete se referă în primul rând la sustenabilitate. După cum am spus la început, există și alte criterii pentru localizarea centrelor de date, dar acest etichete se concentrează pe resursele energetice și, desigur, pe condițiile de muncă. din perspectiva mai largă și aceasta este propunerea noastră privind eticheta care face parte din acest CADA din acest pachet privind cloud-ul și inteligența artificială pe care noi, ca Comisie, l-am prezentat, care este unul mai amplu în ceea ce privește suveranitatea datelor și alte aspecte, dar poate că nu am răspuns pe deplin la întrebare. Da, întrebarea era mai degrabă despre ce domnul

  29. Sawyer deja spusese că co-localizarea este diferită de un hiper-scaler, au întrebat. Pentru încă o rundă, vă rugăm, ați terminat răspunsurile? Da, mulțumim pentru răspunsuri. Trecem la o nouă rundă de intervenții. Doar un minut pentru PPE, apoi S&D, domnule. Nico Gonzalez Casares Mulțumesc, scuze, scuze, colegă. Nu m-am uitat, scuze. Așa că mai întâi colega Salla, vă rog. Mulțumesc, dar nu este runda pe care tocmai ați menționat-o, nu? O altă rundă, nu? Da. da, da. Senatorii au două runde. Ambele sunt întrebări de urmărire. Oh da, doar pentru o întrebare de urmărire, da, doar o întrebare de urmărire. întrebare, bine, bine, așa că încă un punct: Comisia a indicat, într-adevăr, că acest sistem de clasificare ar putea, de asemenea, să informeze viitoarea legislație, așa cum ați menționat chiar acum, de exemplu, Regulamentul privind cloud-ul și AI. Acest lucru îl face deosebit de important. este important să avem indicațiile corecte încă de la început noul factor pentru energie cu emisii scăzute recunoaște atât energia regenerabilă, cât și cea nucleară, ceea ce este o evoluție binevenită Poate Comisia să confirme că cerințele viitoare vor recunoaște și ele toate resursele de energie electrică cu emisii scăzute, inclusiv energia nucleară să se bazeze în primul rând doar pe indicatori pentru energia regenerabilă și, ceea ce este important, cum va asigura Comisia că aceste etichete nu vor deveni automat cerințe obligatorii fără o evaluare corespunzătoare a impactului și fără controlul Parlamentului? Vă mulțumesc. Voi vorbi în spaniolă. Voiam să subliniez întrebarea pe care tocmai a adresat-o domnul Salas din partea PP. Cred că este important să recunoaștem ceea ce a spus despre energia cu emisii scăzute de carbon, pentru că, după cum știm, mixul energetic al fiecărei țări din Uniunea Europeană este diferit. Există țări care în prezent nu au energie nucleară și depind de alte surse de energie. diferențele care există, fie sunt considerate sau nu ca fiind verzi, de aceea este importantă această recunoaștere a energiei cu emisii scăzute și, în plus, voiam să mai spun ceva despre Verzi și nu doar din cauza comentariilor domnului 80. % din încărcătura de date și servicii din Europa sunt, evident, în mâinile

  30. hiperescalații străini, ceea ce propune fiecare, este să îmbunătățim și să ne îndepărtăm de această dependență în care ne aflăm acum, dar cu bunul simț nu putem trece în două zile din locul în care suntem în locul în care vrem să ajungem – trebuie să o facem cu bunul simț și cu bune practici. Prin urmare, moratoriul mi se pare un pic complicat, pentru că tehnologia nu așteaptă. Dacă acum tăiem imediat dezvoltarea centrelor de date, atunci... Mi se pare că vom pierde încă o cursă tehnologică. Mulțumesc. Okay, nu știam că urmează o rundă de urmare, dar din moment ce există, aș dori să întreb: un centru de date care folosește energie din cărbune sau gaz pe timpul nopții poate primi totuși un etichete verde? După câte am citit, acest etichete se bazează pe garanții de origine și pe acorduri de achiziție a energiei. care le permită centrelor de date să demonstreze că au achiziționat suficientă energie electrică din surse regenerabile pentru a acoperi consumul lor anual, însă acest lucru nu reflectă neapărat sursa reală a energiei electrice pe care o consumă în momentul în care o utilizează. Cum va împiedica Comisia ca eticheta de sustenabilitate să devină un exercițiu de greenwashing, în care cei care emit eticheta acordă eticheta, deși Centrele de date pot părea verzi pe hârtie, în timp ce, în practică, încă se bazează în mare măsură pe combustibili fosili. Mulțumesc, Paul. Da, vă mulțumesc foarte mult, domnule Președinte. Nu am cerut o moratoriu – a fost Stânga – dar poate că nu am fost suficient de clar. Întrebarea mea era: avem diferite tipuri de centre de date, ca domnul După cum a spus Sawyer, avem co-locatorii, avem hiper-scalerii, avem facilitățile de antrenare AI și toate aceste centre de date sau aceste tipuri de centre de date au caracteristici diferite, deci cred această întrebare este și a mea: Comisia s-a gândit deja să introducă un sistem de benchmarking legat de tipul de centru de date? Ar fi chiar util, pentru că nu poți

  31. să le comparăm puțin, ca în cazul regulamentului privind ecoproiectarea: facem diferență între mașinile mici și cele mari, pentru că o mașină mare va consuma întotdeauna mai multă energie decât una mică. Deci, în esență, aceasta ar fi întrebarea mea: ce anume din explicațiile dumneavoastră nu am înțeles complet? Ascultați? Încă nu am înțeles de ce un operator de centru de date nu are nicio influență asupra utilizării căldură reziduală deoarece poate alege o locație în care căldura reziduală poate fi utilizată, și anume în cadrul propriei posibilitățile și sunt pe deplin de acord cu colegii mei că trebuie să ne îndreptăm cu adevărat către centre de date deținute și controlate de europeni, pentru că depindem de ele și vedem ce pot face Statele Unite să facă în câteva zile, bine? Deci, ultima, da, vă rog să încheiem, mulțumesc, și încă voi vorbi în daneză, doi. Prima întrebare este următoarea: dacă nu impunem cerința ca căldura reziduală de la centrele de date să fie reutilizată, cum împiedicăm plasarea sistematică a centrelor de date în locuri unde se poate invoca imposibilitatea de a reutiliza căldura reziduală? Consider că este o problemă importantă, deoarece, dacă centrele de date sunt amplasate în astfel de locuri, riscăm un consum masiv de energie. și asta cu greu poate fi singurul nostru dorință privind eficiența energetică, iar cealaltă întrebare este: dacă nu doriți o moratoriu, atunci cum veți asigura că, în următorii ani, nu vor fi înființate nenumărate centre de date deținute de americani care să nu țină cont de eficiența energetică? Aceasta este situația în care ne aflăm. Vă rog acum să i se dea cuvântul. Aveți 40 de secunde pentru a răspunde la următoarea întrebare. Mulțumesc frumos. Cred că, așa cum am spus deja, această propunere face parte din CADA și văd că există raportori sau co-raportori ai CADA. Prin urmare, mă concentrez pe aspectul energetic. Localizarea unui centru de date are, cu siguranță, diferite criterii: unul dintre acestea este căldura reziduală, dar pot exista și altele. De aceea am decis să folosim o etichetă. Nu putem penaliza – este un avantaj. desigur, dar unele state membre sau furnizori de centre de date ar putea decide să se îndrepte în altă parte

  32. și conexiunea la rețea este un factor important, precum și forța de muncă, vreau să spun că există multe criterii pentru localizare. Ce am făcut în Comisie a fost să avem deja unul și vom avea și alte mese rotunde în care punem împreună aspectul digital, dacă pot spune așa, și cel energetic, adică operatorii de sistem, furnizorii de centre de date, companiile și așa mai departe, precum și statele membre, astfel încât criteriile de localizare să fie discutate între ele înainte de a alege locul și să știe că, de exemplu, căldura reziduală este un criteriu important, dar dincolo de asta nu decidem unde va fi amplasat centrul de date, ci reflectăm acest lucru în etichetă. Cred că acesta este un punct despre diferitele tipuri de date – este adevărat, diferite tipuri. în centrele de date, este lucrat sub steagul european operatorul de centru de date și tipul centrului de date cu x x x x x acolo va apărea tipul și asta am decis și nu putem avea etichete diferite pentru diferite tipuri de centre de date, dar este transparent ce fel de centru de date este și ați menționat câteva așa că asta este reflectat pe etichetă astfel încât oamenii să poată vedea transparența unde este a existat și o întrebare da despre viitorul aprovizionării cu energie pentru moment, cum am spus mai înainte, sunt menționate energiile regenerabile și energia nucleară există și opțiunea „nespecificat” care poate fi orice altă sursă, dacă ne uităm la revizuire peste doi ani, va trebui să o reluăm și poate să fim un pic mai specifici sau să o facem diferit – o vom face în raport și în revizuire, dar pentru moment aceasta este cea mai simplă modalitate. Și aceasta se referă și la întrebarea lui Niels: nu este vorba despre eforturile de a obține energie, ci despre mixul energetic real. Centrul de date, GOPPAs, așa cum ați observat și ați întrebat corect, se referă la efortul centrului de date de a furniza și a obține energie curată. Nu este vorba despre mixul energetic care stă la baza etichetării sursei de energie. Aceasta se bazează pe GOs și PPAs, care este modul în care procedăm în general pentru a asigura claritate și transparență. Cred că am răspuns la majoritatea întrebărilor, așa că vă mulțumesc foarte mult. Facem foarte mult în această privință.

  33. așteptăm reacția dumneavoastră și da, sunt multe, bine, bine, scuze, nu, vă rog, un coleg a cerut să ia cuvântul, așadar domnul Nico Gonzalez Casares, mai întâi o chestiune de procedură, vă rog, nu-mi luați minutul, acesta este un dezbat foarte important, este în fruntea ordinii de zi și vedeți că aceasta este una dintre cele mai mari comisii ale acestui Parlament și doar câțiva membri sunt prezenți. De ce? Dacă dedicăm 80% din timpul dezbaterii pentru runde și runde de coordonatori, ceilalți membri nu pot vorbi și nu sunt aici. Așa că trebuie să reflectăm asupra acestui aspect: este o dezbatere pentru noi înșine, nu are nimic de-a face cu mila, dar acesta este realitatea. Astăzi este marți dimineață, vârful de prezență în Parlament, și acesta este realitatea. Nu vrem acest tip de dezbateri. Trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă de fapt cu această a doua rundă după rundă după rundă, în care alți membri nu au posibilitatea să vorbească. Vedeți, în PPE este unul sau doi membri prezenți, cel mai mare grup din sală. Nu îi învinovățesc, dar este pentru că ceilalți membri nu pot vorbi. Este clar că avem nevoie de un dezbater mai amplu cu privire la implementarea centrelor de date în Europa. Centrele de date trebuie să ofere, înainte de toate, suveranitate. Nu vom reuși acest lucru cu această etichetă. Această etichetă nu este un scop în sine, dar avem nevoie de suveranitate pentru ca nimeni să nu ne poată retrage serviciile prestate de centrele noastre de date. Noi furnizăm energia, apa, teritoriul, iar ceilalți ne pot opri oricând. Trebuie să evităm asta. Dar acest lucru nu este locul potrivit pentru o astfel de discuție. Pe de altă parte, sustenabilitatea era ceea ce urmărea această etichetă și este depășită de dezbaterea în sine, credeți-mă. este un exercițiu de bunăvoință, dar este complet depășit. De ce? Pentru că nu ne asigură un impact real. Cu această etichetă nu putem afla măcar consumul total de energie al unui centru de date în megawați, consumul de apă în litri sau numărul de megawați-oră de energie regenerabilă. Nu putem afla nici măcar emisiile de CO₂ pe care le provoacă fiecare centru de date. Este, prin urmare, complet

  34. depășită și trebuie să avansăm, cred eu. Cred că Comisia are aici o șansă cu standardele minime, standardele minime de performanță, propunerea legislativă. Comisia consideră sau înțelege că acum este momentul să stabilim obiective europene obligatorii pentru a avea cu adevărat suveranitate și durabilitate. Scuze, doamnă Președintă. Mulțumesc, colega. Și acum pentru o nouă doamnă/domn Katri Kurmuni. Vă mulțumesc, domnule președinte. Pe parcursul acestei dezbateri, am observat că există depășiri enorme pe care le vedem într-un mod mai mult sau mai puțin asemănător, iar nu există nicio îndoială că nu ne-am opune noilor tehnologii și centrelor de date. Însă ceea ce îi neliniștește pe majoritatea dintre noi este faptul că acum americanii și chinezii sunt în frunte și vom da acestora mult din energia, rețelele energetice și resursele noastre de apă. Iar când europenii, sperăm, vor apărea pe aceste piețe într-un anumit moment, nu vom mai avea nimic de oferit. Cel puțin eu, și presupun că și colegii mei, am primit multe feedback-uri de la cetățeni, care sunt în special îngrijorați de articolul 5, paragraful 5, pe aceeași temă menționată de vorbitorul anterior: că aceste statistici nu sunt vizibile, că multe dintre cifrele de consum sunt ascunse sub secretul comercial. De ce ați reformulat articolul 5, paragraful 5, în acest fel și nu într-un mod public, în care totul ar trebui să fie public în chestiuni de interes public? Vă mulțumesc, doamna Sophie Erickson.

  35. așadar, când veți propune cerințe obligatorii pentru a asigura că centrele de date își asumă responsabilitatea pentru cererea lor crescândă de energie electrică? Avem nevoie de un răspuns clar aici. Gigantii tehnologici se extind rapid, gospodăriile nu ar trebui să plătească prețul pentru că factorii de decizie acționează prea târziu. Și vreau să spun și că nu putem numi un centru de date sustenabil dacă oamenii care îl construiesc muncesc fără drepturi de bază și uneori în condiții aproape de sclavie. Mulțumesc foarte mult, mulțumesc foarte mult. Și, în final, doamnei Benedetta Scuderi. Vă mulțumesc, domnule președinte. Îi mulțumesc comisiei pentru acest important dezbateri despre centrele de date. Privind eticheta, mi se pare puțin incoerent să vorbim despre o etichetă a sustenabilității atunci când tocmai comisia – așa cum am spus, așa cum au spus și mulți colegi – a spus că datele despre centrele de date sunt acoperite de secret. Așadar, comunitățile locale și administrațiile știu doar că există o eficiență energetică, fără să știe câtă energie este utilizată, câtă apă este consumată și care este impactul real asupra acelei comunități. Cred că trebuie să fie clarificat acest aspect. Un alt lucru: cum va informa această etichetă toate acele comune, orașe și regiuni care au nevoie de informații reale pentru a lua decizii cu privire la ce centre de date pot aproba? Și un alt aspect: mi se pare că suntem puțin în urmă. Să ajungem acum la o etichetă când sunt mii și mii de cereri de la centre de date – în mare parte americane – și să nu stabilim reguli clare, spunând că clasa G în Europa nu se face și clasa F în Europa nu se face, avem nevoie de centre de date europene sustenabile cu reguli clare și o etichetă. Mi se pare un pas foarte lent, în timp ce big tech accelerează. Vă mulțumesc, colegă, pentru răspunsul dumneavoastră. Vă rog să luați puțin timp, este important să aveți un răspuns scurt. Bine, voi fi scurtă. Mulțumesc foarte mult. În primul rând, așa cum am spus la început, acționăm acum pentru că acționăm

  36. în medie, 2,5 până la 3% din energia electrică din UE este consumată de centrele de date, iar această cifră va crește cu siguranță după 2030. De aceea, acționăm acum cu această etichetă, cu planul nostru, iar consultarea publică actuală vizează următorul pas: standardul minim de performanță energetică. Cred că Casaras se referea la acest aspect. Încurajăm pe toată lumea să răspundă la această consultare a părților interesate, care se desfășoară până pe 12 decembrie. Apoi, la începutul anului viitor, în prima jumătate a anului, intenționăm să prezentăm o propunere privind standardul minim de performanță energetică pentru centrele de date. Deja observăm un interes uriaș, așa că suntem pregătiți să facem următorul pas și să prezentăm o astfel de propunere. Astăzi însă vorbim despre actul delegat privind eticheta, care este un prim pas. Dar, așa cum am spus, suntem pregătiți. Lucrăm la acest lucru, consultarea publică este în curs, vom analiza toate răspunsurile și vom face o propunere în anul viitor. Și, așa cum vedem, următorii ani sunt, desigur, de o importanță crucială, deoarece se estimează că numărul centrelor de date va crește. De aceea, este cu adevărat important să acționăm acum. Ne referim la articolul cinci, paragraful cinci, care privește datele, așa că, așa cum am spus, totul se bazează pe Directiva privind eficiența energetică, pe care o cunoaștem cu toții. Această directivă obligă Comisia să publice date agregate, iar noi punem aceste informații la dispoziție în două moduri: printr-un tablou de bord public în care împărtășim datele sintetizate imediat ce sunt gata și, în al doilea rând, împărtășim datele prin intermediul rapoartelor anuale care oferă o analiză detaliată a cifrelor raportate. Pe cât posibil din partea Comisiei, vom publica datele agregate. Ulterior, statele membre decid ce date specifice trebuie să publice centrele lor de date. Este, prin urmare, o soluție de compromis: statele membre decid în această privință, dar noi verificăm din partea Comisiei dacă statele membre au aplicat corect regulile. Dacă nu o fac, acționăm. Există, prin urmare, o obligație, pe baza Directivei privind eficiența energetică, de a publica datele. Statele membre sunt responsabile pentru a decide ce date specifice trebuie publicate, dar noi verificăm dacă acest lucru se întâmplă.

  37. verificarea aplicării regulilor și eticheta în sine va spori deja transparența cu privire la durabilitatea centrelor de date individuale, iar aceasta, după cum am spus, este primul pas și obiectivul acestei propuneri mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc că sunteți aici pentru răspunsul dumneavoastră a fost un subiect foarte interesant și foarte sensibil, de aceea avem un astfel de dezbatere vie trecem acum la punctul patru și îmi cer scuze colegului Stancanelli pentru întârziere avem cinci minute pentru misiunea în India din 21 până în 25 septembrie 2026 îi dau cuvântul lui Rafael Stancanelli, ca șef al delegației, pentru un scurt raport asupra misiunii vă rog să mă scuzați, domnule președinte, onorabili colegi, și cu mare plăcere vorbesc astăzi pentru a prezenta rezultatele misiunii comisiei noastre la New Delhi, desfășurată în perioada 21–25 septembrie, pe care am avut onoarea să o conduc mai întâi, doresc să mulțumesc colegilor din diferite grupuri politice care au participat la misiune și au contribuit la un schimb de opinii constructiv și aprofundat cu partenerii noștri indieni un sincer mulțumiri se adresează și secretariatului și comisiei ITRE, funcționarilor și interpreților, precum și delegației Uniunii Europene la New Delhi pentru excelenta organizare și sprijinul valoros pe parcursul întregii vizite misiunea ne-a oferit ocazia de a ne întâlni cu reprezentanți importanți ai instituțiilor indiene, printre care miniștrii responsabili pentru știință și tehnologie, industrie grea și energie, precum și principalul consilier științific al guvernului am avut, de asemenea, un schimb direct cu reprezentanții Autorității de Reglementare în Domeniul Telecomunicațiilor din India (TRAI), Indian Institute of Technology, federației întreprinderilor europene din India și Airbus din aceste întâlniri a rezultat un aspect pe care îl consider deosebit de semnificativ: India privește cu interes către Uniunea Europeană este vorba despre o piață aflată într-o expansiune foarte puternică, în care sunt deja prezente aproximativ 6000 de întreprinderi europene, ceea ce reprezintă o prezență economică semnificativă

  38. este important să subliniez că dovedește potențialul relațiilor noastre și perspectivele unei cooperări suplimentare, și anume în contextul acordului de liber schimb care este în curs de formalizare în ceea ce privește energia și securitatea aprovizionării. Am aprofundat prioritățile politicii energetice indiene și posibilele domenii de colaborare cu Uniunea Europeană. Din discuții a reieșit o lecție foarte clară: diversificarea surselor de energie este indispensabilă, iar tranziția energetică nu poate fi realizată fără trei elemente fundamentale, și anume sustenabilitatea economică, securitatea aprovizionării și competitivitatea. În acest context, neutralitatea tehnologică trebuie să reprezinte un principiu indispensabil. Am discutat, de asemenea, despre hidrogen, un sector în care India investește cu mare ambiție. Acesta este un subiect care continuă să genereze preocupări în rândul partenerilor industriali indieni. Împreună cu ministrul industriei grele și al oțelului, am abordat și perspectivele mobilității electrice, bateriilor, reciclării și accesului la materiile prime critice. Cooperarea cu India, și în lumina acordului comercial încheiat, reprezintă o oportunitate pentru ambele părți, astfel încât să poată genera beneficii reale. Totuși, ea trebuie să se bazeze pe condiții de reciprocitate, egalitate de tratament și protejarea capacităților productive respective. Un alt domeniu important de discuție a fost cercetarea, inovarea și tehnologiile strategice. A reieșit un potențial semnificativ de colaborare în domenii precum tehnologiile cuantice, supercalculul, semiconductoarele, inteligența artificială, biotehnologiile și spațiul cosmic. Deosebit de interesantă a fost și discuția despre abordarea indiană a inteligenței artificiale: o strategie care pune inovația în centrul atenției, prevede o evaluare progresivă a riscurilor și valorifică, pe cât posibil, cadrul normativ deja existent, evitând restricții preventive excesive. Cred că și în Europa ar trebui să privim cu atenție această abordare.

  39. Federația întreprinderilor europene din India și Airbus ne-au permis să aprofundăm oportunitățile oferite de piața indiană și perspectivele de expansiune ale sectorului aviației, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea combustibililor sustenabili. Misiunea a confirmat că oportunitățile de cooperare dintre Uniunea Europeană și India sunt concrete și semnificative. Cu toate acestea, pentru a le valorifica, Uniunea Europeană trebuie să poată exprima, pe termen lung, o viziune și o strategie industrială clară și pragmatică. Vă mulțumesc pentru atenție. Mulțumesc, Raffaele. Acum iau cuvântul, domnul Gonzalez Casares. Mulțumesc. Cred că misiunea a fost una bună. Mulțumim organizării secretariatului și grupurilor. Este clar că Europa și India – și India și Europa – vor avea oportunități, iar acestea vor fi reciproce. Și asta poate fi important. Trebuie să le mulțumim și autorităților indiene pentru buna lor dispoziție. Cred că există numeroase oportunități în diferite sectoare tehnologice și industriale, în special în domeniul energiei. Dar am văzut și unele bariere, de exemplu în domeniul mobilității automobilelor. Cred că există bariere foarte protecționiste care privesc posibilitatea de a pătrunde pe această piață. În ceea ce privește energia, am observat însă că există o preocupare mai mare pentru diplomația climatică și comerț decât pentru CIBAM. Autoritățile indiene sunt îngrijorate și creează un sistem de comerț cu emisii similar cu al nostru EU ETS, dar ceva mai flexibil la început. Ce ne atrage atenția este faptul că creează o piață a carbonului pentru industriile care emit, dar nu și pentru sursele lor de energie. Acest lucru ne face să bănuim că acest sistem de comerț cu emisii a fost creat doar pentru a acționa împotriva CIBAM, și nu ca un obiectiv real de a respecta Acordurile de la Paris – în special articolul 6.3 și piețele de carbon – și de a reduce emisiile. Mulțumesc.

  40. Vă mulțumesc foarte mult. Sunt foarte interesat de poziția dumneavoastră. Încheiem acest punct și trecem la punctul cinci: misiunea în Slovenia, la Ljubljana, în perioada 21–22 septembrie 2026. Avem cinci minute alocate pentru acest punct. Le dau cuvântul lui Jens Geier din partea S&D, în calitate de șef al delegației, pentru un scurt raport asupra misiunii. Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc. Dragi colegi, în perioada 21–22 septembrie, comisia a desfășurat o misiune la Ljubljana pentru a vizita ACER, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Regulatoarelor din Domeniul Energiei. ACER a fost înființată în 2011 pentru a coordona activitatea autorităților naționale de reglementare la nivelul Uniunii. Aceasta sprijină dezvoltarea regulilor și a rețelelor energetice la nivelul UE, promovează concurența și integrarea piețelor și monitorizează abuzurile pe piață. În ultimii ani, atribuțiile ACER au crescut odată cu tranziția energetică. Parlamentul European a fost întotdeauna un susținător puternic al ACER, ceea ce face ca această misiune să fie o oportunitate excelentă de a schimba opinii despre activitatea legislativă în curs și de a vedea, de aproape, cum ACER promovează integrarea ulterioară a pieței energetice și își îndeplinește mandatul de monitorizare și anchetă. În timpul vizitei, agenția ne-a prezentat stadiul actual al integrării pieței energetice și evoluțiile recente care îmbunătățesc funcționarea acesteia. Beneficiile integrării pieței, precum o mai mare reziliență și bunăstare socio-economică, sunt deja vizibile astăzi. Totuși, provocările persistă. Implementarea completă a proiectelor la nivelul UE și regional este crucială pentru a exploata pe deplin potențialul integrării pieței, pentru a crește eficiența și performanța piețelor de energie electrică și pentru a susține obiective comune precum accesibilitatea energetică, obiectivele de sustenabilitate și securitatea aprovizionării. Un obiectiv important al misiunii a fost acela de a ne informa activitatea legislativă actuală și viitoare. În acest scop, am avut schimburi de opinii foarte utile despre pachetul privind rețelele, propunerea privind tarifele de rețea, următorul pachet privind securitatea energetică. De asemenea, am discutat despre monitorizarea ieșirii treptate a gazului rusesc și monitorizarea hidrogenului de către ACER. În final, am primit o actualizare cu privire la stadiul de implementare a mandatului ACER.

  41. două implementări ale cadrului UE pentru detectarea și descurajarea abuzurilor pe piața cu ridicată volatilitate, revizuirea din 2024 nu doar că a extins domeniul de aplicare al reglementării, ci a și acordat Agenției pentru Energie (ASA) competențe de anchetă și pentru cazurile transfrontaliere. Aceste competențe permit ASA să stabilească faptele relevante cu privire la posibile încălcări ale mandatului său și să sprijine eficient activitățile de aplicare a legii ale autorităților naționale de reglementare. În concluzie, vizita a arătat că rolul ASA este în creștere și că agenția este centrală pentru un sistem energetic integrat, transparent și de încredere. Cred că această Cameră ar trebui să continue să sprijine ASA, inclusiv cu resursele de care are nevoie pentru a-și îndeplini mandatul. În cele din urmă, aș dori să mulțumesc ASA pentru prezentările și schimburile de idei pline de insight și secretariatului ETA pentru organizarea excelentă. Mulțumesc foarte mult. Și acum trecem la misiunea la Enisa, la Atena, în Grecia, din 21 până în 23 septembrie 2026. Ah. Scuze, colegă, avem cinci minute pentru acest punct. Vă dau cuvântul lui Marketa Gregorova din partea Verzilor, ca șef al delegației, pentru un scurt raport. Mulțumesc foarte mult, domnule președinte, și dragi colegi, așa cum deja ați menționat, comisia a desfășurat o misiune la Atena în perioada 21-23 septembrie 2026. Ne-am concentrat pe activitățile Uniunii în domeniul securității cibernetice și asupra activității Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (Enisa) și ISA, iar misiunea a fost programată pentru a coincide cu activitatea noastră ITRA privind atât revizuirea CSA2, cât și a NIS2, pentru care, întâmplător, sunt raportor. Înainte de a trece la constatările noastre, aș dori să mulțumesc secretariatului ITRA pentru organizarea excelentă a misiunii. În cadrul discuțiilor productive pe care le-am avut, am analizat mandatul Enisei și contribuția acesteia la implementarea cadrului UE privind securitatea cibernetică. A devenit clar pentru delegație că Enisa oferă expertiză, elaborează îndrumări și sprijină cooperarea cheie între statele membre, instituțiile UE și, desigur, comunitatea mai largă din domeniul securității cibernetice. Totuși, Enisa

  42. are în jur de 130 de angajați în cadrul planului său de personal, NIS2, CRA și Legea privind solidaritatea cibernetică au adăugat fiecare noi sarcini, CSA2 aduce și mai multe, iar declarația financiară a Comisiei prevede 118 posturi suplimentare până în 2031, așadar acest aspect trebuie cu siguranță abordat în discuțiile viitoare. De asemenea, au fost abordate schimbările și evoluțiile din mediul amenințărilor cibernetice: atacurile cu ransomware, atacurile de tip „distributed denial of service”, vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare și exploatarea vulnerabilităților software continuă să genereze riscuri semnificative. Utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale adaugă o nouă dimensiune. Marți, am discutat despre inteligența artificială ca instrument pentru atacatori și ca țintă. Enisa a publicat atunci „Peisajul amenințărilor 2026”, care raportează că malware-ul scris cu ajutorul inteligenței artificiale este deja folosit în mod activ și că o intruziune asistată de inteligența artificială a obținut drepturi de administrator într-un mediu cloud în doar opt minute. Documentul din iulie al Enisei oferă cifrele pentru o organizație: aproximativ 80 de vulnerabilități în primul trimestru al anului 2025 și aproximativ 500 în primul trimestru al anului 2026, iar cu instrumentele de ultimă generație se identifică acum aproximativ 500 pe zi. Din august, Comisia poate exercita puterile sale în temeiul Legii privind inteligența artificială pentru a evalua modelele de inteligență artificială cu risc sistemic, deși Uniunea nu are personalul necesar pentru a efectua astfel de evaluări – panelul științific oferă doar consiliere. Planul de acțiune din 7 iulie atribuie Enisei cinci dintre cele nouă acțiuni cheie, însă niciuna dintre acestea nu este o sarcină de natură juridică. Programul de lucru al Enisei nu are o linie bugetară separată pentru inteligența artificială și sper că vom putea remedia acest aspect în dosarul CSA2. Această misiune mi-a confirmat mai multe adevăruri: securitatea cibernetică se află în plină schimbare monumentală chiar acum, iar această schimbare necesită ca noi să finanțăm și să dezvoltăm capacitatea și sarcinile Enisei în consecință. Totodată, CSA2 este locul potrivit pentru a face acest lucru chiar acum și sper ca colegii mei, după această misiune, să împărtășească aceeași viziune. Mulțumesc. Da, mulțumim. Mulțumesc foarte mult și acum trecem la punctul șapte, modificarea regulamentului privind Actul privind materiile prime critice. Avem cinci minute, dar colegul nostru, domnul Chahim, nu poate fi prezent, așa că m-a rugat să vă transmit informațiile.

  43. către comisie, astfel încât prima trilogă privind revizuirea țintită a Actului privind materiile prime critice a avut loc sub președinția irlandeză, în cadrul căreia ambasadoarea Kate Moran a reprezentat Consiliul în numele vicepreședintelui executiv al Comisiei și domnul Chahim, care conduce echipa de negociere a Parlamentului și este raportorul, a salutat abordarea constructivă a Consiliului și a subliniat că diferențele privind amendamentele vizate sunt relativ limitate, permițând progrese substanțiale la nivel tehnic. A subliniat că dosarul are două piloni: amendamentele vizate și înființarea Centrului European pentru Materii Prime Critice. Parlamentul își propune să ajungă la un acord asupra întregii revizuiri, inclusiv asupra amendamentelor și a centrului CRM al UE, până la sfârșitul anului, fără alte întârzieri justificate de aspectele legate de centrul CRM. Parlamentul și-a reiterat sprijinul pentru o agenție autonomă și descentralizată, considerând că aceasta este cea mai potrivită structură pentru a asigura stabilitatea operațională, finanțarea și responsabilitatea democratică, în special pentru activitățile de piață și de intervenție. Raportorul a evidențiat, de asemenea, propunerea de organ de guvernanță, comitetul director de urgență, implicarea părților interesate și cei 2 miliarde de euro alocați fondului pentru materii prime critice. Consiliul și-a confirmat angajamentul față de revizuire, dar a subliniat că trebuie să dezvolte în continuare mandatul său privind centrul CRM. A solicitat o evaluare mai detaliată a costurilor și beneficiilor, precum și a posibilelor structuri de guvernanță și a cerut Comisiei să furnizeze cât mai curând posibil mai multe informații. Comisia a salutat începerea rapidă a negocierilor și a subliniat importanța menținerii flexibilității, evitarea unor sarcini administrative suplimentare și asigurarea unor instrumente eficace pentru diversificare și răspuns la crize în ceea ce privește centrul CRM. A exprimat disponibilitatea de a lucra la o soluție, respectând competențele instituționale și negocierile viitoare privind Cadrul Financiar Multianual. Următorii pași sunt următorii: au fost confirmate reuniuni tehnice pentru 11, 18 și 20 noiembrie, urmate de următoarea trilogă politică.

  44. prevăzută pentru 9 decembrie, deci acesta este totul. O altă întrebare, astfel încât să putem trece la punctul opt, schimb de opinii cu Marco Mishmash, președintele BEREC 2026, Alejandra Turiaga Gandini, președintele BEREC 2027, și cu dna dr. Verena Weber, directoarea Oficiului BEREC, organismul de sprijin pentru BEREC, organismul european al reglementatorilor pentru comunicațiile electronice, o altă temă foarte sensibilă. Așadar, vă mulțumesc, bine ați venit și vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat invitația noastră. Avem aproximativ o oră pentru acest schimb anual de opinii, după declarațiile de deschidere ale oaspeților noștri. Începem cu primul tur de intervenții ale coordonatorilor sau reprezentanților acestora, câte două minute fiecare, urmat de o rundă de întrebări, câte un minut fiecare. Invită membrii care doresc să ia cuvântul să pună plăcuțele cu numele lor, după cum este obișnuit, în limita timpului disponibil. Voi permite, de asemenea, membrilor care doresc să adreseze o întrebare suplimentară să o facă. Doresc să le reamintesc tuturor, inclusiv oaspeților noștri, să respecte timpul alocat. Acum îi invit pe domnul Mishmash, urmat de doamna Turiaga Gandini și de dna dr. Weber să ia cuvântul pentru câte șapte minute fiecare, pentru declarațiile lor de deschidere. Vă rog, cuvântul este al dvs. Mulțumesc, domnule președinte. Următorul slide, vă rog. Permiteți-mi să trec în revistă rapid agenda de astăzi. În primul rând, câteva cuvinte despre BEREC și Biroul BEREC. Apoi, Alejandra, noua noastră președintă, va prezenta activitatea BEREC în 2027. După aceea, Verena Weber, directoarea Biroului BEREC, și eu vom prezenta evaluarea noastră privind ADN-ul BEREC. Următorul slide, vă rog. BEREC și Biroul BEREC. Următorul slide. De ce este BEREC atât de important? Activitatea noastră vizează asigurarea funcționării practice a pieței unice digitale și garantarea faptului că regulile europene se traduc în beneficii reale pentru utilizatorii finali și întreprinderi. Aceasta înseamnă conectivitate accesibilă, roaming-ul ca la domiciliu, menținerea costurilor reduse pentru apelurile și mesajele SMS în UE, alegere și tratament echitabil, acces la internet deschis și drepturi solide ale consumatorilor. Aceasta înseamnă rețele moderne și fiabile care să susțină implementarea fibrei optice, o tranziție lină de la cupru și, în cele din urmă, un mediu digital sigur.

  45. infrastructura cu rețele reziliente și tehnologii emergente – așa aduce BEREC, de fapt, beneficii cetățenilor și companiilor europene. Dar acest lucru nu se întâmplă automat; necesită expertiză de reglementare independentă, cooperare solidă între reglementatorii naționali și practici de reglementare coerente în întreaga Europă. De aceea, lucrăm într-o structură cu două niveluri. BEREC furnizează, așa cum a spus președintele nostru, expertiza de reglementare independentă, iar biroul BEREC este agenția UE care oferă suport profesional și administrativ BEREC-ului, precum și continuitate operațională pentru BEREC. Astfel, împreună ne asigurăm că reglementările se traduc în conectivitate îmbunătățită și beneficii cotidiene pentru cetățenii europeni. Următoarea pagină, vă rog. Lucrând la BEREC în 2027. Mulțumesc frumos. Mulțumesc că ați venit. Voi aborda câteva subiecte și idei despre cum și ce va fi activitatea noastră directă în 2027. Următoarea pagină, vă rog. Sectorul digital este esențial pentru competitivitatea, inovarea, securitatea și suveranitatea digitală a Europei, precum și pentru piața unică și, în cele din urmă pentru bunăstarea cetățenilor noștri, prin reunirea cunoștințelor și experienței tuturor experților, a sutele, sutele de „războaie” din cadrul Barack, contribuim la înțelegerea modului în care evoluează piața digitală și cum evoluează și tehnologiile. De asemenea, identificăm provocările emergente și care sunt măsurile cele mai bine adoptate în cadrul politicilor bazate pe beneficii. Barack, după cum știți, are misiunea de a fi un grup consultativ pentru instituțiile europene, motiv pentru care suntem aici și suntem deschiși să vă ajutăm. Permiteți-mi să evidențiez câteva dintre domeniile în care activitatea Barack din 2027 va fi deosebit de relevantă pentru prioritățile și activitățile legislative ale acestei comisii. În primul rând, Barack a analizat și a propus Actul privind rețelele digitale, care va fi prezentat ulterior de către președintele Barack. În al doilea rând, avem Digital Omnibus.

  46. actul privind fitness-ul digital, sau verificarea fitness-ului digital, care oferă oportunitatea de a examina cum interacționează diferitele elemente ale codului digital al UE, de a identifica duplicările, de a reduce birocrația și de a simplifica regulile. Barack susține obiectivul de coerență și armonizare pentru a asigura coerența reglementară și pentru a facilita respectarea normelor. Barack poate, printre altele, să susțină analiza coerenței în cadrul codului digital, de exemplu în ceea ce privește definițiile și guvernanța. Acestea sunt subiecte foarte importante pe care le verificăm în cadrul verificării fitness-ului digital, al omnibus-ului digital și, de asemenea, în cadrul DNA. De asemenea, merită menționat, după cum probabil știți, că discuțiile privind Legea privind rețelele digitale și regulamentul privind omnibus-ul digital se desfășoară în paralel. În acest context, trebuie să subliniez că Barack a contribuit cu prevederile privind comutarea și portabilitatea în cloud. Prin urmare, solicităm ca omnibus-ul digital să recunoască formal rolul de coordonare și sprijinire a autorităților naționale în implementarea acestor două elemente, și anume prevederile privind comutarea și accesibilitatea care sunt în prezent în Legea privind datele și care ar trebui incluse și în omnibus-ul digital. Pe lângă aceasta, Barack contribuie în prezent la evaluarea Comisiei privind reglementarea roaming-ului și a comunicării transfrontaliere în UE, ambele revizuiri urmând a fi finalizate până în iunie 2027. Este o oportunitate de a examina cum funcționează aceste reglementări în practică și dacă necesită actualizare. Barack va furniza expertiza sa tehnică pentru a informa evaluarea Comisiei și eventualele decizii politice viitoare. În cele din urmă, un alt regulament și dosar sectorial important este Legea privind cibersecuritatea 2. Barack susține obiectivul de a consolida securitatea și reziliența infrastructurii digitale a Europei. Măsurile de cibersecuritate au implicații directe asupra rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, inclusiv asupra implementării rețelelor, alegerii furnizorilor, investițiilor și rezilienței operaționale. Prin urmare, este important ca cadrul să atingă un echilibru adecvat.

  47. între necesitatea obiectivelor de securitate și condițiile în care vor fi implementate rețelele, și în special pentru operatori, această măsură trebuie să fie proporțională și bazată pe evaluarea riscurilor, ținând cont de realitățile industriale și evitând crearea de dependențe inutile de un număr limitat de furnizori. Următorul slide, vă rog. Acum voi evidenția pe scurt câteva subiecte pe care Barack le va aborda în anul următor. Barack monitorizează evoluția pieței digitale de conectivitate, inclusiv toate dezvoltările în acest domeniu. Comunicațiile prin satelit sunt unul dintre exemple. În 2027, Barack va examina provocările de reglementare și armonizare asociate conectivității prin satelit, în special cu privire la serviciile de conectare directă la dispozitive. Acestea sunt acum foarte importante nu doar pentru a ajunge în zonele fără acoperire prin fibră optică, ci și în cazuri de urgență. În același timp, extinderea acestui tip de servicii ridică întrebări de reglementare, cum ar fi condițiile de autorizare, gestionarea spectrului, concurența, reziliența și integrarea rețelelor de satelit și terestre. Lucrările lui Barack vor contribui la clarificarea acestor aspecte. În al doilea rând, Barack va iniția și o reflecție amplă asupra pieței unice a comunicațiilor electronice. Prin schimburi de opinii cu părțile interesate și instituțiile, vom examina ce ar trebui să ofere, în practică, o piață unică funcțională, dacă există cerere neacoperită pentru servicii paneuropene și ce stimulente și bariere influențează furnizarea acestora. În cele din urmă, vă rog, treceți la slide-ul opt. Bunăstarea utilizatorilor finali este prioritatea centrală pentru Barack în 2027. Barack va efectua o evaluare cuprinzătoare a funcționării drepturilor sectoriale ale utilizatorilor finali, ținând cont de toate evaluările de piață și dezvoltările tehnologice. Barack este, de asemenea, conștient de preocupările tot mai mari legate de activitățile frauduloase online. Vom continua activitatea noastră în acest domeniu, reunind autorități publice, instituții, părți interesate și furnizori pentru a identifica și a împărtăși bune practici.

  48. să împărtășim practici pentru combaterea activităților frauduloase și, desigur, vom monitoriza eliminarea treptată a tehnologiilor învechite precum 2G și 3G. Aceste tranziții vor elibera spectrul și vor permite rețele mai eficiente, dar trebuie gestionate cu atenție. Procesul trebuie transferat către noi utilizatori și trebuie să includă cuvinte-cheie adecvate. Continuitatea serviciilor trebuie să ia în considerare faptul că utilizatorii pot încă depinde de tehnologii învechite, iar în cazul în care comunicările emergente nu trebuie să fie afectate. În concluzie: Barack poate sprijini această comisie în mai multe moduri complementare, contribuind cu dovezi tehnice la revizuiri legislative, ajutând la îmbunătățirea coerenței în cadrul digital al UE și identificând provocările emergente în domeniul conectivității și al piețelor digitale. Mulțumesc foarte mult, mulțumesc foarte mult. Mulțumesc, Alejandra. Următorul slide, vă rog.

  49. claritate cu privire la aplicarea sa la serviciile și tehnologiile emergente, următorul slide vă rog. Astfel, concurența și investițiile nu trebuie prezentate ca obiective opuse. Barrak consideră că o concurență eficientă este un motor central al investițiilor, inovării și bunăstării consumatorilor în rețelele fixe. Cadrul trebuie să păstreze capacitatea de a aborda blocajele în spectru. Barrak și-a exprimat preocupări cu privire la licențele nelimitate și la reînnoirea automată. Următorul slide, vă rog. În concluzie, Barack susține ambiția DNA și este pregătit să sprijine Parlamentul și Consiliul. Solicităm o reformă proporțională și bazată pe dovezi, beneficii reale pentru piața unică, protecție puternică a utilizatorilor finali, concurență susținută și organisme de reglementare independente cu resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. DNA trebuie să respecte independența organismelor naționale de reglementare, iar orice nouă atribuție trebuie să vină cu resursele necesare. Acum îi dau cuvântul Verenei, directoarea biroului Barack. Mulțumesc. Și acum trecem la ultima noastră prezentare. Această prezentare ne readuce, de fapt, la începutul prezentării noastre: rolul Barack și al biroului este de a asigura conectivitatea noastră viitoare pentru toți cetățenii europeni și pentru toate întreprinderile europene. Având în vedere că conectivitatea este, de fapt, platforma esențială de care avem nevoie în lumea digitală în care trăim, pentru sistemele de inteligență artificială etc. Dar pentru a putea face acest lucru, avem nevoie de un buget sustenabil pentru Barack și pentru biroul Barack, pentru a putea funcționa eficient. În prezent, ne confruntăm cu provocarea unui buget disproporționat de mic în comparație cu cel al altor agenții de dimensiuni similare. Ne aflăm într-un moment în care bugetul actual nu mai finanțează deja mandatul nostru de bază și nu mai putem continua să întindem resursele limitate doar pentru a menține capacitatea operațională de bază. Aș dori, de asemenea, să mulțumesc tuturor și Parlamentului pentru sprijinul acordat bugetului pentru 2027, în care propuneți o ușoară creștere pentru lucrul atât de necesar privind securitatea fizică și cibernetică a biroului. Cum putem rezolva acum această problemă?

  50. provocarea reprezentată de ADN este, într-adevăr, singura și unica oportunitate de a pune bugetul BARNAK-ului și al biroului pe o bază mai stabilă, împreună, evident, cu următorul Cadrul Financiar Multianual. Din acest motiv, există o parte a ADN-ului care este, de asemenea, foarte importantă: declarația legislativă privind finanțele și digitalizarea. Prin urmare, propunem cu fermitate modificări ale proiectului actual al declarației legislative privind finanțele și digitalizarea, pentru a asigura resursele necesare titlurilor unu, doi și trei, finanțate printr-o subvenție generală a UE, și nu printr-o structură de finanțare bazată pe taxe, care generează multă incertitudine. Am înțeles și am aflat de la Parlament că această comisie, comisia ITRA, poate solicita comisiei bugetare să emită un aviz cu privire la declarația legislativă privind finanțele și digitalizarea. Am aprecia foarte mult dacă ați putea ruga colegul dvs. să elaboreze un astfel de aviz, deoarece până acum acest lucru nu s-a făcut. Având în vedere că dimensiunea globală a bugetului este destul de mică – este vorba despre un dosar de doar 20 de milioane de euro –, în mod normal, comisia bugetară examinează doar dosarele care depășesc 100 de milioane. Astfel, avem problema că dosarul în ansamblu este de numai 20 de milioane, dar ajutorul dvs. ar fi foarte binevenit. Pentru a încheia și pentru a fi foarte clar: această subvenție mărită nu vizează o creștere instituțională uriașă, ci este în primul rând menită să permită punerea în aplicare efectivă a prevederilor ADN-ului, odată ce acestea sunt aprobate de colegislatori. Dorim ca mandatul nostru să fie luat în serios și să se realizeze lucrurile. Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc frumos. Cu plăcere. Ne întoarcem la președinte. Mulțumesc, mulțumesc. Trecem la următorul coleg și, în numele PPE, doamna Pilar de Castillo.

  51. aici, în această comisie. Prioritățile noastre trebuie să fie asigurarea unui cadru de guvernanță care să fie, în același timp, eficient și independent. În această privință, propunerea Comisiei introduce modificări în actualul cadru instituțional, în special – după cum știți – prin crearea Oficiului pentru Rețele Digitale, ODN, cu competențe mai largi. Cred că ar trebui să abordăm această reformă specifică având în vedere simplificarea. Noul cadru de guvernanță trebuie să evite duplicările instituționale. În acest sens, avem nevoie de o divizare clară a responsabilităților, menținând pe BEREC în rolul său de reglementare, consultanță și coordonare, în timp ce ODN oferă sprijinul operațional și administrativ necesar. Având acestea în vedere, aș dori să mă concentrez pe un punct specific care diferă de ceea ce am comentat până acum, dar care nu a fost prea mult dezbătut până în prezent: Un alt subiect specific despre care aș dori să aud părerea dvs. se referă la numărul de prevederi din Legea privind rețelele digitale. După cum știți, articolul 46 din actul delegat al Comisiei prevede o strategie europeană de numerotare – articolul 46 din propunerea Comisiei – care propune un plan de numerotare al UE, cu avizul BEREC și sprijinul ODTH. Aceasta este o continuare a articolului 50, cu prevederi diferite privind acest punct specific. Aș dori cu adevărat să vă ascult opinia pe această temă. Adică, ce părere aveți despre aceasta, pentru că această zonă nu a fost prea dezbătută în dezbaterile anterioare, știți. Mulțumesc foarte mult.

  52. trecem la nivel terestru în lumea fibrei optice, unde structura pieței se modifică, iar infrastructura tradițională devine din ce în ce mai puțin importantă odată cu sistemele de cupru care vor fi dezafectate, avem chiar și un stimulent de reglementare pentru a face acest lucru. Lumea fibrei optice va îmbunătăți calitatea pentru utilizatorii finali ai rețelelor fixe, iar ANCOM poate contribui și la acest dezvoltare. Pe de altă parte, în lumea mobilă, avem conectivitatea prin satelit direct către dispozitive, ați menționat satelitul ca o provocare în anii următori, nu mai este un scenariu de viitor și vine cu o anumită structură de piață. Știm că Starlink se extinde rapid în Europa și încheie parteneriate cu principalii operatori de telefonie mobilă din Uniune, iar în același timp ei colaborează și cu producătorii de hardware pentru ca telefoanele obișnuite să poată conecta direct la serviciile prin satelit. Astfel, ei vor deveni din ce în ce mai mult parte a lanțului valoric. Deci, din perspectiva dumneavoastră, când observăm aceste schimbări masive în anii următori, ce provocări apar pentru reglementatorii naționali și există și oportunitatea unei aplicări mai puternice a normelor europene, astfel încât să putem profita mai mult de piața unică? Căci, în cele din urmă, piața unică se reduce la ce este utilitatea ei reală, nu doar la conceptul abstract. A doua întrebare ar fi cum evaluați importanța criteriilor de suveranitate pentru a le lua în considerare. Acum discutăm acest aspect, în special în ceea ce privește comunicațiile prin satelit, dar cred că poate merge mult mai departe. Poate fi aplicat în multe domenii, cum ar fi alocarea spectrului, accesul la nivel de ridicare și altele asemenea. Care este opinia dumneavoastră în această privință, având în vedere că ne îndreptăm către o schimbare a mediului de comunicații? Și cred că reglementatorii naționali sunt cei care privesc această problemă din perspectiva clientului, care este, cred, o perspectivă foarte valoroasă. Mulțumesc. Mulțumesc pentru moment. Dacă nu avem alți coordonatori, Angelica, dacă doriți, vă dau cuvântul acum, astfel încât să putem primi răspunsurile împreună. Mulțumesc. Mulțumesc, doamnă președintă.

  53. Vorbitor 3de

    Desigur, sunt bucuros să accept această propunere și aș dori să mă alătur celor doi vorbitori anteriori.

  54. Vorbitor 3en

    vreau să mă alătur colegilor mei care și-au luat deja cuvântul

  55. Vorbitor 3de

    Vă mulțumesc foarte mult că sunteți aici astăzi în trio – este minunat să vedem cum figurile care părăsesc și cele care vin lucrează împreună în cadrul Comisiei; ne dă speranță că activitatea va continua să se desfășoare foarte eficient. Vă mulțumesc. Am două întrebări foarte concrete. Prima dintre acestea mă preocupă de luni de zile, la fel ca și Președintele nostru, deoarece am lucrat la Legea Spațială. Conectivitatea este absolut centrală, așa cum ați menționat și dvs., referindu-vă la conectivitatea prin satelit. Aș dori să știu dacă ați fost și dvs. implicat în Legea Spațială, care este opinia dvs. despre aceasta. Nu este vorba doar despre operatorii de sateliți; domeniul de aplicare este foarte larg – include și pe cei care utilizează în principal date spațiale, furnizorii, care intră sub incidența Legii Spațiale și fac parte din această infrastructură majoră. Ați fost implicat în acest proces și cum priviți această propunere, mai ales că auzim multe critici din partea statelor membre? A doua întrebare cred că este și ea importantă: discutăm aici, în Parlamentul European, în cadrul diferitelor dosare, despre tema „Produs în Europa” și „Produs cu Europa”. Acest lucru privește în special infrastructura digitală. Întrebarea noastră este: cât de independenți, cât de suverani suntem deja? Cât de independenți, cât de suverani am dori să fim? Aș dori să cunosc și evaluarea dvs. La urma urmei, sunteți, ca să spunem așa, organismul nostru consultativ. Aveți o opinie pe această temă și în ce direcție se îndreaptă lucrurile? Vă mulțumesc foarte mult.

  56. Vorbitor 3en

    Vă mulțumesc, Angelica, pentru întrebarea dvs. Vă rog, cuvântul este în numele dvs. Vă mulțumesc, domnule Președinte, pentru cuvânt. Așadar, mai întâi două întrebări adresate de Pilar de Castillo. Prima privea ADN-ul și guvernanța: cum vedem, să spunem, modelul de guvernanță propus ar putea afecta independența noastră? De fapt, prima întrebare privea modelul de guvernanță propus de către ADN, iar a doua privea deja schimbările propuse. Astfel, schimbările propuse în guvernanță includ reconfigurarea consiliului de administrație al ODN și modificări ale procedurilor de luare a deciziilor în cadrul structurii de guvernanță a BAR. Și, de fapt, nu suntem de acord cu propunerea, deoarece modelul nostru instituțional nu o permite. se bazează pe participarea egală a regulatorilor naționali independenți, pe expertiza colectivă și pe luarea deciziilor de jos în sus. Modificarea compoziției consiliului de administrație sau slăbirea garanțiilor de vot ar putea submina acest echilibru și ar putea genera riscuri pentru independența reglementării. Ceea ce propunem, de fapt, este păstrarea participării egale a NRAs, menținerea caracterului independent al procesului decizional al Barack și păstrarea garanțiilor de vot cu majoritate calificată de două treimi pentru organele relevante. Noile responsabilități, așa cum a menționat și directorul biroului Barack, trebuie să fie însoțite și de resurse financiare și umane adecvate. Aceasta este, de fapt, poziția noastră cu privire la guvernanță, în special în ceea ce privește numerotarea. Comisia propune o nouă strategie și un nou plan de numerotare a Uniunii, o armonizare suplimentară a gestionării numerotării și condiții mai restrictive pentru acordarea și utilizarea resurselor de numerotare. Barack consideră, însă, că cadrul centralizat propus ar introduce o complexitate administrativă inutilă, fără a demonstra o valoare adăugată clară. Acesta ar putea, de asemenea, limita flexibilitatea NRAs în gestionarea resurselor de numerotare limitate, în răspunsul la condițiile pieței naționale și în abordarea riscurilor emergente de fraudă. Prin urmare, propunerea noastră este să eliminăm strategia și planul de numerotare a Uniunii propuse.

  57. acestea sunt articolele 46 și 47 care păstrează discreția ANRC în acordarea drepturilor de numerotare, în special pentru întreprinderile care nu sunt furnizori de comunicații electronice, și mențin flexibilitatea în stabilirea condițiilor pentru drepturile de numerotare, inclusiv măsurile de protecție a consumatorilor și prevenirea fraudei, precum și asigură o cooperare și aplicare eficientă la nivel transfrontalier fără proceduri centralizate inutile. Iar ultimul este păstrarea puterilor naționale de combatere a fraudei și a abuzurilor, inclusiv posibilitatea menținerii unor niveluri mai ridicate de protecție. Mulțumesc foarte mult. Mulțumesc mult. Voi răspunde acum la întrebările referitoare la întreruperea serviciului, întreruperea procedurii de întrerupere, care este inclusă în propunerea DSA. Este o procedură destul de solicitantă, pe care o vedem în Barca ca pe ceva ce trebuie analizat cu atenție. Desigur, suntem în favoarea promovării acestei întreruperi a migrării de la cupru la fibră, așa cum am făcut în Spania, știți că este prima și singura țară care a finalizat această procedură de întrerupere. Din perspectiva Barcăi, am analizat procedura inclusă în DSA, subliniind necesitatea unei flexibilități mai mari. Există anumite zone în diferite state membre unde fibră nu va ajunge și, prin urmare, unele locuri nu vor fi acoperite. În primul rând, este nevoie de ajutoare de stat în unele cazuri pentru a ajunge în zonele îndepărtate, ceea ce este foarte important pentru Barca, deoarece bunăstarea utilizatorului este, după cum am spus, în centrul atenției. De asemenea, ar fi vorba și despre satelit, așa cum ați menționat, care este una dintre cele mai importante tehnologii de până acum, capabilă să ajungă în zonele care nu sunt deservite pe bază comercială. Așadar, acestea sunt două aspecte de luat în considerare: ajutoarele de stat și accesul fix prin tehnologie wireless, care este o altă tehnologie care poate fi utilizată pentru accesul în aceste zone îndepărtate. De asemenea, avem nevoie de transparență pentru utilizatorii finali în procedura de întrerupere a cuprului, iar în această privință am avut exemplul Spaniei, unde am fost foarte transparenți față de toți părțile interesate și toți utilizatorii finali, pentru a înțelege care au fost pașii urmăriți.

  58. pe pagina noastră web au fost anunțate toate modificările locale care urmau să fie implementate, iar până acum toți operatorii alternativi știau exact când va avea loc oprirea cuprului. Acestea sunt, prin urmare, cele două idei-cheie pe care le include opinia domnului Barack: în primul rând, flexibilitatea și, în al doilea rând, transparența pentru toți părțile interesate, precum și pentru utilizatorii finali care fac parte din lanțul valoric. Aceasta este o chestiune legată de întrebarea dumneavoastră. Aș dori, de asemenea, să aflu mai multe despre evoluțiile în domeniul comunicațiilor prin satelit. Lucrăm intens la tehnologiile prin satelit, deoarece, așa cum am menționat deja, acestea sunt importante pentru a ajunge în zonele îndepărtate. Cu toate acestea, așa cum ați observat, numărul acordurilor dintre operatorii mobili locali și furnizorii de servicii prin satelit este în creștere. Vom monitoriza, desigur, aceste acorduri, având drept scop menținerea concurenței ca principiu fundamental pe care trebuie să-l păstrăm. Suntem foarte mulțumiți de propunerea de deschidere a spectrului, în special a benzii 2G, pentru comunicațiile prin satelit, pentru a permite participarea furnizorilor europeni de servicii prin satelit. După cum știți, există un serviciu special de conectare directă la dispozitive care a fost deja utilizat în cazuri importante, cum ar fi incendiile din Spania de anul trecut și inundațiile Dana de acum doi ani. În acest fel, acordurile dintre operatori și furnizorii de servicii prin satelit au funcționat. După cum ați spus, lucrăm la acest aspect și vom monitoriza aceste acorduri pentru a menține concurența și pentru a proteja operatorii europeni împotriva operatorilor din întreaga lume. Mulțumesc foarte mult, mulțumesc foarte mult. Avem puțin timp în plus, așa că aș vrea să ofer cuvântul Comisiei. Dar, întrucât este prezent aici un membru al secretariatului care are un… Oh, și Erica, vă rog, da.

  59. bine bine. Mulțumesc. Mulțumesc foarte mult pentru întrebări. Primul este făcut în Europa, făcut pentru Europa, furnizori critici. Deci, la Barrack, suntem conștienți că rețelele moderne de telecomunicații sunt baza întregului mediu de afaceri și din acest punct de vedere trebuie să funcționeze 24 de ore pe zi, trebuie să fie fiabile, trebuie să fie reziliente la toate influențele potențiale din exterior. Și, de aceea, trebuie construite cu echipamente care, să spunem, sunt fiabile, lanțurile de aprovizionare fiabile trebuie menținute. Și din acest punct de vedere, riscul trebuie să fie cât mai mic. Deci suntem conștienți că nimic nu poate fi făcut doar în Europa. Trebuie să fie la nivel global. Dar este foarte important ca toate elementele din rețelele moderne, din rețelele europene, să fie construite, pe cât posibil, din lanțuri de aprovizionare cu risc scăzut. Prin urmare, suntem în favoarea acestui lucru. Dar este la fel de important ca furnizorii de risc ridicat să fie îndepărtați. Dar este la fel de important ca acest lucru să se facă într-un mod care să nu afecteze piața așa cum este ea acum. Aceasta înseamnă că trebuie făcut într-un mod corespunzător. Investițiile deja realizate trebuie păstrate. Trebuie să meargă mână în mână cu perioadele de amortizare, astfel încât efectele asupra pieței să fie cât mai mici. Pot să adaug ceva în legătură cu ceea ce a întrebat doamna Nibbler? Suntem la finalul unei discuții importante despre Legea Spațială și conectivitatea, pe de o parte, și securitatea, pe de alta. Următorul punct este să îi cerem Anei să ne spună care este starea Uniunii în materie de securitate cibernetică și cum se leagă aceasta de Legea noastră Spațială. Nu este vorba doar despre producție și autonomie pentru Europa, dar nu vom atinge obiectivul de a fi puternici și autonomi dacă nu avem conectivitate și securitate cibernetică ca domenii. Ar putea fi, prin urmare, interesant să reunim acest aspect, dumneavoastră și colega dumneavoastră, cele două agenții, Barrack și și Securitatea Cibernetică.

  60. securității, pentru că trebuia să înțelegem mai bine cum putem continua cu acțiunile noastre în domeniul spațial în această privință, așa că vă mulțumesc, Angelica. L-am rugat pe domnul Mishmash să se axeze din nou pe acest subiect, astfel încât vom reveni asupra lui în alt moment. Acum avem puțin mai mult timp, dar, așa cum am spus deja, aș vrea să acord cuvântul într-un mod incorect. Vă dau cuvântul domnului Przemysław Kordasiewicz de la Digiconnect, în numele Comisiei Europene. Vă mulțumesc, domnule președinte. Numele meu a fost pronunțat corect. Stimate doamne și stimați domni, stimate membri ai Parlamentului European și stimate reprezentanți ai Biroului și Biroului Bara. Comisia Europeană colaborează foarte strâns cu Biroul și Biroul Bara. Sprijinim activitatea lor zilnică și contribuim la lucrările substanțiale. Recunoaștem experiența și expertiza sectorială a Biroului. Comisia Europeană a propus să se consolideze semnificativ Biroul și Biroul Bara, menținând totodată independența acestora, inclusiv independența față de Comisia Europeană. În propunerea privind DSA, Comisia Europeană a propus să se atribuie Biroului și Biroului Bara noi responsabilități, ale căror activități la nivelul UE ar fi cele mai benefice pentru piața unică europeană, cum ar fi autorizațiile, spectrul, pregătirea, reziliența și comunicațiile prin satelit. Am propus, de asemenea, simplificări și evitarea duplicării, atât între activitățile autorităților naționale de reglementare la nivel național, cât și ale Biroului, precum și ale ODN. Având în vedere cele de mai sus, este crucial să ne asigurăm că Biroul și Biroul Bara dispun de resurse suficiente pentru a îndeplini toate aceste sarcini. Acest lucru se aplică în egală măsură lucrărilor privind DSA, precum și oricăror alte discuții bugetare care sunt în curs între colegislatori. În cele din urmă, decizia aparține acestei Camere, Parlamentului European și Consiliului. Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc foarte mult. Și da, voiam să vă mulțumesc foarte mult pentru prezența dumneavoastră și pentru faptul că toți sunteți aici.

  61. împreună și este un semn bun pentru noi mulțumesc foarte mult vom avea multe lucruri de înțeles mai bine și, de asemenea, de abordat MFF și fondul pentru competitivitate din cauza întrebării cum să sprijinim agențiile europene mulțumesc foarte mult și avem acest punct așadar aș vrea să vă mulțumesc pentru prezență mulțumesc mulțumesc mulțumesc mulțumesc foarte mult

  62. alo alo

  63. vă mulțumesc, așa că putem trece la următorul punct: prezentarea făcută de Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică ENISA a unui raport privind starea securității cibernetice în Uniune. Este acum un subiect foarte, foarte sensibil în întreaga Europă. Prin urmare, doresc să-l salut pe domnul Johan Lepassar, directorul executiv al ENISA. Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră de a prezenta raportul privind starea securității cibernetice în Uniune. Avem aproximativ 45 de minute pentru acest dezbater. După prezentarea de deschidere, vom începe prima rundă de întrebări din partea coordonatorilor și reprezentanților acestora. Apoi, autorul va primi cuvântul pentru a-și da replica. Dacă timpul o va permite, vom continua cu cererile de a lua cuvântul. Reamintesc tuturor că avem timp, așa că vă rugăm să nu vă grăbiți. Acum îi dau cuvântul domnului Lepassar pentru o prezentare de 10 minute. Vă rog.

  64. Scorul de la 0 la 100 este de 71,53. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, în evaluările noastre, UE este matură în ceea ce privește postura sa în materie de securitate cibernetică. Cred că este ceva ce trebuie să celebrăm cu adevărat. UE este una dintre cele mai mature regiuni din lume în ceea ce privește securitatea cibernetică. Măsurăm maturitatea în statele membre și putem spune că 22 de state membre sunt mature, ceea ce înseamnă că rezultatele lor în indice sunt în jurul valorii de 70. Două state membre sunt avansate, iar trei state membre sunt stabilite, ceea ce înseamnă că se află puțin sub nivelul de maturitate. Cel mai ridicat rezultat al unui stat membru este 81, iar cel mai scăzut este 57. Acesta este intervalul de maturitate în Uniune. Din 2024, ceea ce am observat de la ultimul raport privind securitatea cibernetică în Uniune este, desigur, că există o creștere a maturității sectoriale în general, în medie – ceva de sărbătorit încă o dată. Multe dintre aceste investiții sunt determinate de cerințele de reglementare, de cadrul pe care Uniunea l-a stabilit. Realizăm audituri regulate la entități critice și acestea ne spun că acesta este principalul motiv pentru care investesc în securitatea cibernetică. Fără activitatea legislativă a Parlamentului, aceste investiții nu ar fi avut loc, iar maturitatea Uniunii nu ar fi fost la nivelul actual. Cred că acesta este ceva de sărbătorit. Există, de asemenea, o atenție sporită asupra securității TIC, securității lanțului de aprovizionare al TIC și securității produselor, datorită, în parte, noilor cadre legislative introduse de Parlament. Am încercat, de asemenea, să definim mai bine procesele de gestionare a crizelor cibernetice în cadrul Uniunii. Desigur, în acest ecosistem apar și probleme. Unul dintre cei mai mari factori de perturbare în ultimii ani este progresul capacităților avansate de inteligență artificială, care au avut un impact real asupra capacității entităților critice și a statelor membre de a asigura reziliența poziției lor în materie de securitate cibernetică. Privind la peisajul amenințărilor cibernetice al UE pentru 2026, nivelul amenințărilor cibernetice la adresa Uniunii este evaluat ca fiind

  65. substanțial, ceea ce înseamnă că activitatea de intruziune a actorilor de amenințări rămâne semnificativă și diversă pe parcursul anilor 25 și 26, iar peisajul amenințărilor în sine devine din ce în ce mai complex, parțial și datorită IA, precum și ceea ce am observat deja, și anume capacitatea actorilor de amenințări de a utiliza capacitățile IA în operațiunile lor ofensive. Când ne uităm la peisajul politic, acesta se maturizează. Cred că există trei tendințe concurente în același timp: implementarea, care înseamnă punerea în aplicare a legislației Uniunii care a fost adoptată, ceea ce înseamnă în principal NIS2, consolidarea CRA, care înseamnă și că ne uităm cum putem consolida cadrul legislativ, iar Comisia a propus, desigur, o serie de inițiative, inclusiv revizuirea Cyber Security Act, care este mandatul agenției, precum și simplificarea, desigur că ne uităm la modalități prin care am putea eventual simplifica procesele legislative vă rog următorul slide următorul slide bine mulțumesc următorul slide unde sunt lacunele și acum, din păcate, povestea nu va fi atât de roză aș dori să încep cu competențele Securitatea cibernetică se bazează pe oameni și pe capacitatea experților în securitate cibernetică de a consolida comunitatea, iar ceea ce am observat, firește, este o creștere a decalajului dintre ceea ce avem nevoie în materie de expertiză și ceea ce avem în materie de expertiză cei 8% pe care îi vedeți în slide reprezintă o creștere a decalajului de competențe, măsurat de Forumul Economic Mondial între 24 și 25 și este vorba despre un decalaj global de competențe nu este vorba doar despre UE și de aceea este important să înțelegem că este vorba despre un decalaj global de competențe, deoarece securitatea cibernetică este o afacere globală nu se întâmplă doar în interiorul Uniunii, astfel încât un decalaj global în creștere afectează și Uniunea și, în plus, avem, desigur, IA care perturbă această situație IA solicită mai multe și alte competențe din partea experților în securitate cibernetică, iar adesea sunt competențe pe care încă nu le avem

  66. există și o oportunitate și o amenințare ca inteligența artificială să înlocuiască unele dintre nivelurile de competențe cu agenți AI. A doua problemă pe care vreau să o abordez sunt vulnerabilitățile, în special în ceea ce privește aspectele legate de TIC și lanțurile de aprovizionare. Perturbarea cauzată de AI a generat o creștere exponențială masivă în descoperirea și exploatarea vulnerabilităților. Comparativ cu același trimestru din anul trecut, a existat o creștere de 315% a vulnerabilităților. Acestea sunt slăbiciuni identificate în software, iar capacitatea AI de a accelera descoperirea și exploatarea este îngrijorătoare. Aceasta pune o presiune suplimentară, în special asupra apărătorilor cibernetici. Acesta este ceea ce observăm din perspectiva tehnologică. Pe de altă parte, atunci când analizez strategiile naționale, una dintre problemele majore este nealinierea sau lipsa de coordonare între politicile de divulgare coordonată a vulnerabilităților pe care statele membre le-au adoptat în strategiile lor. Aceasta este o altă problemă care se leagă de cele două subiecte pe care le-am menționat anterior, deoarece, dacă politicile de divulgare coordonată a vulnerabilităților la nivel național nu sunt aliniate, nu vom putea gestiona divulgarea vulnerabilităților într-un mod coerent la nivelul Uniunii. În cele din urmă, este legată și nivelul de maturitate al echipelor de răspuns la incidente ale statelor membre. Din nou, ne bazăm pe indicele la care m-am referit anterior: rezultatul acestui indice este de 54, ceea ce este aproximativ la mijloc, dar această medie nu spune prea mult despre realitate. Maturitatea statelor membre este foarte dispersată – există state cu un nivel foarte ridicat de maturitate, dar și destul de multe state membre cu un nivel mai scăzut în ceea ce privește echipele de răspuns la incidente. Și acesta este o problemă atunci când vine vorba de operaționalizarea gestionării vulnerabilităților la nivelul UE. Toate aceste mici probleme se cumulează într-o problemă mai mare în Uniune, ceea ce reduce capacitatea Uniunii de a răspunde și reziliența acesteia în fața crizelor majore.

  67. sectoarele. Am spus în prima mea prezentare că am observat o creștere a maturității în sectoarele critice și asta este adevărat, dar, în același timp, când privim mai în profunzime, există o diferență între marile companii și cele mici din cadrul sectorului și 27% dintre IMM-uri se confruntă cu dificultăți în a găsi resurse pentru a investi în securitatea cibernetică, 27% dintre IMM-uri care, de fapt, sunt critice din punctul de vedere al directivei NIS2, în special. Aș dori să subliniez unele dintre sectoarele care, din punctul nostru de vedere, se află în zona de risc, și anume: transportul feroviar, maritim, administrația publică și spațiu, unde actorii care au un nivel mai scăzut de maturitate se confruntă cu dificultăți în menținerea nivelului lor de securitate cibernetică. Și asta în ultima mea prezentare, cum să abordăm această discrepanță. M-am abătut puțin, bine, îl numim Compasul Securității Cibernetice, astfel încât să putem merge înainte, știind care sunt lacunele și care este nivelul nostru de maturitate. Împreună cu statele membre și Comisia, am propus unele recomandări care vizează, de fapt, concentrarea și orientarea implementării către supravegherea transfrontalieră și schimbul de informații, urmărind un nivel mai ridicat de maturitate pentru comunitățile și rețelele de gestionare a crizelor, aplicarea securității cibernetice pe întregul lanț de aprovizionare și investirea în dezvoltarea competențelor legate de inteligența artificială. Cu privire la competențe, voi lăsa această prezentare aici și sunt foarte încântat să răspund la toate întrebările dvs. și îmi pare rău dacă am pierdut puțin timp, nu este perfect, tema este foarte sensibilă și, prin urmare, nu putem și este o păcat că nu prea sunt colegi prezenți aici, deoarece vorbim despre această temă în toate statele membre, de fiecare dată când trebuie să comentăm ce se întâmplă în Europa noastră și în lume, este foarte, foarte păcat. Astfel, dau cuvântul colegului meu, Angelica Nibbler, pentru prima rundă. Ei bine, raportul este, de fapt, deja dezamăgitor, nu-i așa, când ne sunt prezentate lacunele cu care ne confruntăm aici. Aș dori să încep cu două întrebări, în primul rând, tocmai am asistat la faptul că, în supermarketurile de aici, temperaturile din frigidere au fost ridicate, provocând un prejudiciu considerabil.

  68. în general, în Suedia, Finlanda, Franța, în Germania și în multe alte state au existat incidente. Poate ați putea să ne explicați cum funcționează mecanismul atunci când apare un astfel de caz concret, un incident specific în care sunt implicați mai mulți state membre, cum pornește mașinăria și cum funcționează operațional în cadrul dvs., dacă a mers bine sau dacă există lecții pe care le-ați învățat din acest exemplu concret, unde trebuie să mai intervenim? Cel de-al doilea subiect pe care aș dori să-l aprofundăm este următorul: ați subliniat pe bună dreptate că, datorită IA, inteligenței artificiale, posibilitățile de a efectua atacuri cibernetice au crescut exponențial. Ce înseamnă asta concret pentru politicile noastre? Ce mai trebuie să facem? Care sunt propunerile și reflecțiile? Cum trebuie să procedăm în continuare? Și, mai presus de toate, așa cum ați menționat: cum putem sprijini și mai mult micile și mijlociile întreprinderi? Cred că aceasta este într-adevăr o zonă-cheie în care lucrați acum. Aș fi recunoscător dacă ați putea aprofunda tema IA și, eventual, să împărtășiți o reflecție suplimentară în lumina dezbaterii pe care tocmai am avut-o cu colegii, inclusiv cu doamna Berg: inițiativa „Made in Europe” ajută la acoperirea lacunelor în materie de securitate cibernetică sau nu are niciun rol? Mulțumesc, Angelica, și acum dau cuvântul domnului Geyer, îmi pare rău, trebuie să plec, bine? Și Van der Leij, da, vă mulțumesc foarte mult, domnule Președinte. Așadar, în această săptămână, liderii noștri naționali se întâlnesc în sfârșit pentru a discuta despre IA. În raportul dumneavoastră am observat că ascensiunea inteligenței artificiale determină și o creștere a vulnerabilităților în ceea ce privește securitatea cibernetică. Am constatat că peste 10, cred, țări încă nu au început implementarea ofițerilor de securitate pe care trebuie să îi numească în conformitate cu

  69. Actul privind IA. Ați putea detalia puțin care sunt vulnerabilitățile care cresc din cauza lipsei angajamentului guvernelor naționale de a implementa Actul privind IA? Vă mulțumesc. Îmi iau cuvântul. Pentru câteva alte considerații, în aceeași direcție ca și Angelica, eu și domnul deputat Nibbler suntem foarte implicați în Actul Spațial și, de asemenea, în discuția cu domnul deputat Berek înaintea dumneavoastră. Conectivitatea și securitatea cibernetică sunt strâns legate. Cum putem face această legătură și mai puternică? Deoarece riscul pentru Europa, în termeni de arhitecturi cu numeroase agenții și numeroase domenii de intervenție, face ca unele probleme să nu poată fi privite doar la nivelul statelor membre, ci și la nivelul Europei înseși, în special în ceea ce privește guvernanța sa internă. În al doilea rând: revizuirea directivei NIS 2. În discuția despre Actul Spațial, nu am decis să intervenim cu o lex specialis, pentru a evita suprapunerile de reglementări, dar acest lucru privește evident tema. Care este, așadar, cererea dumneavoastră în ceea ce privește această directivă? În fine, al treilea punct: ați subliniat decalajul de competențe din Europa și diferențele dintre statele membre – unele sunt foarte conștiente de pericole, altele mai puțin. Ce instrumente există pentru a reduce acest decalaj, în special în domeniul securității cibernetice? Cum să consolidăm colaborarea dintre statele membre și autoritățile europene și să construim competențe uniforme? Pentru că este o modalitate de a forma cetățeni europeni prin formare. Vă mulțumesc. Vă dau cuvântul, vă mulțumesc, doamnă Președintă. Încep cu domnul deputat Nibbler cu o întrebare pe care o consider foarte pertinentă: ce putem învăța din această, să spunem, undă de incidente direcționate, în ceea ce privește, de exemplu, frigiderele și utilizarea lor abuzivă? Cred că sunt mai multe straturi pe care le putem explora. Încep cu stratul tehnic și întreb: care au fost, de fapt

  70. cauza prin care actorii de amenințare au putut apoi exploata. Și erau două aspecte: în primul rând, este vorba de gestionarea acreditărilor, deoarece producătorul a furnizat o parolă implicită pentru toate produsele, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a principiului „security by default” și „security by design”, ceva ce, desigur, Uniunea a abordat prin Actul privind reziliența cibernetică, care intră în vigoare la 1 decembrie. Dar aceste produse sunt deja pe piață. Și, în al doilea rând, a existat o vulnerabilitate care a fost apoi exploatată. Combinația acestor două aspecte arată cât de critică este gestionarea vulnerabilităților pentru reziliența produselor plasate pe piața internă. Actul privind reziliența cibernetică, aș spune, este cu douăzeci de ani prea târziu, dar mai bine târziu decât niciodată. Și, în acest sens, comunitatea de securitate cibernetică consideră că acest cadru va asigura, cel puțin în viitor, că vom avea produse mult mai sigure și mai reziliente pe piața internă. Problema, desigur, este cea a moștenirii: cum ne asigurăm că și producătorii iau măsurile necesare pentru a aborda produsele moștenite – produsele care nu mai sunt suportate? Aceasta este o parte a ceea ce am observat, unde vedem că a existat o problemă în modul în care producătorul a proiectat și menținut securitatea produsului său. A doua problemă, desigur, este situația operațională: cât de rapid a fost schimbată și partajată informația între statele membre și autoritățile responsabile – care sunt, în esență, CERT-urile naționale și rețeaua CERT. A existat un nivel foarte ridicat de schimb de cunoștințe între statele membre, așa că nu pot spune că statele membre nu au împărtășit informația. Întrebarea, desigur, este: odată ce autoritățile statelor membre partajează această informație, cum este preluată de entitățile relevante din sectoarele critice în sine? Ce măsuri iau

  71. pentru a-și crește reziliența și dacă o fac doar față de autoritățile naționale sau dacă există rețele de schimb de informații la nivelul UE pe sectoare, pe care le pot utiliza. Acolo am identificat lacune. Deci, într-adevăr, atunci când vine vorba de o conștientizare situatională comună, acesta este un domeniu în care pot fi depuse eforturi pentru a se asigura că informațiile sunt schimbate mai rapid, nu doar pe căi naționale, ci și la nivelul UE, în diferite sectoare. În acest caz specific, a fost important pentru că arată cum un singur produs, care era utilizat în principal în supermarketuri și distribuția alimentară, era folosit și de spitale și de furnizorii de servicii medicale. Este, prin urmare, un alt sector. Schimbul de informații intersectorial este, așadar, un factor critic pe care trebuie să-l examinăm pentru a vedea cum putem asigura o reacție mai rapidă și mai eficientă. Mă refer la faptul că Comisia a propus, în cadrul revizuirii mandatului unui mecanism, în special pentru atacurile de ransomware – deși nu a fost un atac de ransomware, dar putem imagina că metode similare ar fi putut fi utilizate de amenințări legate de ransomware –, un sistem de alertă timpurie în care ENISA ar putea transmite comunității și furnizorilor de servicii critice informații vitale despre cum să se protejeze. Și asta, din nou, în colaborare și coordonare cu autoritățile naționale. Cred că aceste mecanisme propuse de Comisie ar fi esențiale pentru a preveni repetarea unei astfel de crize în viitor și pentru a proteja Europa. Întrebarea despre IA este, desigur, foarte pertinentă. Unul dintre motivele pentru care Comisia a pus, firește, în aplicare planul de acțiune pentru IA este... da, importanța acestuia.

  72. Vorbitor 1en

    Subliniez în special trei domenii. În primul rând, utilizarea – desigur, și în relație cu celelalte întrebarea ilustrului deputat — care este problema acolo, problema este, desigur, că atunci când utilizează capacitățile IA, actorii amenințători reușesc să găsească foarte ușor și rapid vulnerabilități și slăbiciuni în sistemele noastre, le exploatează rapid și ușor și astfel obțin un avantaj. Pentru apărători nu va fi la fel de ușor să implementeze agenți AI pentru a-și apăra rețelele, deoarece trebuie să asigure și securitatea și reziliența serviciului pe care îl furnizează. Aplicarea rapidă a unui patch nu va rezolva problema sau poate chiar să o agraveze. Astfel, apărătorul este mereu în dezavantaj în acest joc. Iar IA, pe termen lung, credem că poate fi, desigur, și o oportunitate pentru apărător, deoarece IA poate ajuta, de exemplu, producătorii să verifice și să valideze că produsele lor nu au vulnerabilități înainte de a le pune pe piață. Dar pe termen scurt, este clar mai mult o abordare ofensivă. Care este problema critică? În primul rând, trebuie să utilizăm aceste capacități pentru a proteja bunurile publice comune din ecosistemul digital, și anume software-ul cu sursă deschisă. Există milioane de biblioteci cu sursă deschisă; acestea sunt toate cele utilizate de producătorii de produse sau de furnizorii de servicii. Nu toate sunt întreținute corespunzător. Bibliotecile orfane, adică cele care sunt utilizate dar nu sunt întreținute, sunt cele critice. Trebuie să depunem eforturi pentru a le securiza. Comisia a pus la punct un plan de acțiune specific în acest domeniu. Noi îl urmăm și îl coordonăm cu statele membre pentru a securiza activele critice cu sursă deschisă în fereastra de timp disponibilă. Dar nu putem securiza totul. Necesită bani și oameni, și tocmai de aceștia ne lipsesc.

  73. Deci, este clar că trebuie să facem unele alegeri dificile în această privință. Dar încercăm să facem tot posibilul pentru a ne asigura că furnizorii de servicii europeni care fac parte din administrația publică sunt mai bine pregătiți pentru a face față acestei furtuni. A doua problemă, firește, sunt capacitățile. Și, din nou, voi urma planul de acțiune privind IA, spunând că Comisia a prevăzut că, împreună cu Centrul Comun de Cercetare, va fi înființat un laborator de testare pentru entitățile, companiile și furnizorii de servicii critice europeni, astfel încât aceștia să poată utiliza în viitor aceste capacități pentru a-și testa produsele și serviciile și pentru a se asigura că au acces la aceste capacități atunci când este necesar. Apoi, există, desigur, și probleme care depășesc planul de acțiune, care privesc mai mult politica industrială și capacitatea Europei de a crea un ecosistem în care dezvoltatorii europeni să poată interveni și oferi în viitor aceste tipuri de capacități. Sper, așadar, că am răspuns nu doar la întrebarea doamnei Niebler, ci și la cea a distinsului domn care tocmai a plecat. În ceea ce privește întrebările Președintelui, foarte bine. Adică, avem timp, așa că voi profita pentru a le dezvolta puțin. În primul rând, în comisia pentru securitate cibernetică, este adevărat că avem multe platforme, rețele și comunități. Și securitatea cibernetică nu este o cale simplă sau, să spunem, dreaptă. Fiindcă, din cauza faptului că acoperă foarte multe sectoare diferite – producători de produse, comunitatea de cercetare, educatori etc. –, avem nevoie ca diferitele comunități să joace același joc, care, din perspectiva noastră, este jocul securității cibernetice. Acest lucru necesită eforturi mari de coordonare și colaborare. Necesită, de asemenea, o mentalitate de creare a unei culturi a securității cibernetice în jurul acestor aspecte. Nu sunt un mare susținător al uniformizării totale, pentru că nu cred că aceasta este răspunsul. Dar cred că găsirea unei viziuni comune și a unei strategii comune este ceva care ajută cu siguranță. Și aici Strategia Uniunii pentru Securitatea Cibernetică devine foarte utilă.

  74. Cu privire la NIS2 și revizuirea acesteia, nu doresc să comentez prea mult. Pot dezvălui doar un singur lucru: că alegătorii mei, și anume Autoritățile Naționale de Securitate Cibernetică, imediat ce directiva a fost adoptată, au venit la mine în principal să se plângă de motivul pentru care directiva nu este un regulament. Lucru care mi s-a părut destul de interesant. Dar cred că există o dorință de a găsi modalități de a implementa cadrul UE de securitate cibernetică într-un mod mult mai eficient, uniform și coerent. Acum, este necesară o legislație specifică privind cibersecuritatea peste cadrul orizontal? Mă îndoiesc. Vă voi da doar câteva exemple. Există oare vreo diferență între un raport de incident care are loc în sectorul energetic în ceea ce privește cibersecuritatea, sau într-un spital, de exemplu? Incidentul trebuie raportat într-un mod similar. Vulnerabilitatea trebuie gestionată într-un mod similar. Desigur, ținând cont de contextul diferit al sectoarelor. Principiile cibersecurității nu se schimbă de la un sector la altul. Aplicarea poate fi diferită, dar principiile rămân aceleași. Prin urmare, din perspectiva cibersecurității, susținem o abordare orizontală pentru cibersecuritate, o abordare uniformă și simplificată la nivelul rețelei, privind modul de implementare a principiilor-cheie ale cibersecurității, fie că este vorba de raportarea incidentelor, fie de gestionarea vulnerabilităților. Și Comisia a urmat într-adevăr aceeași abordare cu propunerea privind un singur punct de acces în cadrul pachetului digital, de exemplu. În cele din urmă, competențele. Ce instrumente putem oferi? Dacă aș cunoaște răspunsul la această întrebare, probabil că nu m-aș afla pe această bancă. Aș înființa o start-up și aș valorifica această cunoaștere. Căci, până acum, ceea ce am văzut este că este nevoie de efort la diferite niveluri. Una dintre instrumentele pe care trebuie să le aplicăm este coordonarea și înțelegerea direcției în care ne îndreptăm, astfel încât diferite niveluri și diferite autorități să poată lua decizii pertinente în cadrul aceluiași cadru sau al aceleiași viziuni comune.

  75. Ceea ce am văzut până acum este că, deși tot mai multe entități critice din sectoare critice, în loc să angajeze profesioniști în cibersecuritate, apelează la furnizori de servicii gestionate de cibersecuritate pentru a le asigura aceste servicii. Însă acești furnizori de servicii gestionate au nevoie de experți calificați în cibersecuritate pentru a putea oferi aceste servicii. Astfel, este nevoie de mai multă armonizare, poate chiar de consolidare, astfel încât să existe niveluri similare de încredere pe piețe, astfel încât să putem avea încredere în diferiți furnizori de servicii de cibersecuritate. Putem avea încredere și în diferitele scheme de certificare și atestare a competențelor. Astfel, serviciile vor putea fi furnizate mai bine la nivel transfrontalier, calitatea serviciilor va crește, iar nivelul de încredere va fi mai ridicat. Pentru că, din nou, niciun stat membru nu poate face acest lucru singur. Niciun sector nu poate face acest lucru singur. Este nevoie de o colaborare transsectorială și transnațională în această privință. Iar competențele sunt, de fapt, domeniul în care are loc această colaborare. Astfel, dacă nu cunoaștem nivelul de competențe al unui furnizor de servicii dintr-un alt stat membru, economia va ezita să apeleze la aceste servicii. Reziliența va scădea, prin urmare. Așadar, aș spune că cadrele de încredere sunt una dintre instrumentele din domeniul competențelor. Cadre comune de atestare și de certificare ar putea ajuta.

  76. Vorbitor 2en

    Vă mulțumesc și pentru considerații. Acestea ar putea deschide, de fapt, un nou dezbater. Câțiva colegi doresc să ia cuvântul. Da, vă rog. Gonçalves, vă dau cuvântul.

  77. Vorbitor 1en

    Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă urez toate cele bune. Mulțumesc și domnului Lapassart pentru activitatea pe care o desfășoară ANIS. Sper că nu va trebui să așteptăm o firmă de start-up pentru a înțelege și ce instrumente vom avea nevoie în viitor pentru instituțiile publice. Și cred că, în această problemă, trebuie să abordăm ceea ce s-a întâmplat în Europa în ultimele săptămâni. Este un subiect despre care vorbim în mod recurent în acest Parlament. Dar aceste perturbări hibride au afectat diferite țări și diferite state membre. Supermarketurile, și cred că și mai important, băncile de sânge au fost supuse manipulării externe care a cauzat pierderi semnificative de stocuri. Nu în ultimul rând, amintesc de amenințările cu bombe fantomă pe mai multe zboruri din Uniunea Europeană. Toate aceste evenimente navighează într-o zonă gri de a cauza daune fără a depăși pragul unui conflict convențional, iar toate necesită o considerație serioasă asupra pregătirii noastre cibernetice. Este un subiect despre care am vorbit în ultimul an cu privire la modul în care companiile s-au adaptat efectiv la aceste scenarii. Dar probabil aș avea trei întrebări pentru dumneavoastră. În primul rând, având în vedere vulnerabilitățile specifice, care ar fi prioritatea și recomandarea de top a ANIS pentru a îmbunătăți reziliența Uniunii Europene? În al doilea rând, considerați că ne confruntăm cu o lipsă de legislație sau este doar o problemă de implementare a tehnologiei operaționale? Și, în al treilea rând, dar nu în ultimul rând, în ceea ce privește serviciile de cibersecuritate de vârf și de înaltă calitate: Europa se bazează în principal pe contractori externi sau ecosistemul nostru este suficient de dezvoltat? Vă mulțumesc.

  78. Vorbitor 3en

    Vă mulțumesc. Așa că încerc să răspund la întrebări așa cum au fost formulate. Poate că există diferite unghiuri din care poți privi aceeași problemă. I-am explicat deja doamnei Niebler punctul de vedere al agenției în ceea ce privește proiectarea securizată și securitatea implicită în produsele care circulă pe piața internă. O problemă pe care cred că Regulamentul privind reziliența cibernetică o plasează în mod corect și clar în sarcina producătorilor de produse pentru a o rezolva. Desigur, există domenii în care autoritățile publice, precum ANISA, pot ajuta prin stabilirea unor linii directoare specifice pentru producătorii de produse — cum pot asigura că produsele lor sunt proiectate și ele într-un mod securizat. Recent am publicat un ghid pentru producătorii de produse, în special pentru IMM-uri, pentru inginerii de produs care nu sunt specialiști în securitate — cum pot proiecta produsele lor în cel mai securizat mod și menține această securitate pe tot ciclul de viață. Așadar, dacă aplicați acești pași, și nu sunt foarte complicați, puteți asigura un nivel rezonabil de securitate pentru produsele dumneavoastră. Cel puțin rezonabil din perspectiva autoevaluării pe care o solicită Regulamentul privind reziliența cibernetică. Acum, acesta este un element crucial, pentru că toți depindem de producătorii de produse să implementeze, de fapt, conceptele de proiectare securizată, nu doar să spună că le place proiectarea securizată, ci să o pună în practică. Și acesta este cheia care va determina dacă, în viitor, piața internă va fi mai de încredere și mai rezilientă sau nu. Așadar, am depus multe eforturi pentru a-i ajuta pe producătorii de produse, pe cei europeni, firește, în primul rând, dar liniile noastre directoare sunt gratuite pentru toată lumea și pot fi aplicate la nivel global. Suntem, de asemenea, pregătiți să ajutăm cu specificații tehnice, iar o specificație tehnică este, esențial, un fel de mini-standard. De asemenea, cu autoritățile de standardizare pentru a ne asigura că standardele există, și știu că se depun eforturi mari acum pentru a ne asigura că toate standardele pentru produs

  79. producătorii vor fi livrați la timp. Când CRA va intra în vigoare la 1 decembrie 2027. Există, prin urmare, lucruri pe care le putem face pentru a-i ajuta, dar, în cele din urmă, responsabilitatea revine producătorilor, celor care pun produsele pe piață, le întrețin și le distribuie. Și, desigur, pentru noi componenta critică este software-ul atunci când vorbim despre securitatea cibernetică. Există, astfel, un element digital în produs. Acesta este gestionat de software, iar acest software trebuie proiectat și el într-un mod sigur. Aici intervine din nou IA, iar noi știm deja că majoritatea software-ului, majoritatea codului care este scris astăzi, este scris de IA. Dezvoltatorii de cod utilizează, astfel, capacitățile IA pentru a scrie cod. Folosesc componente de la alții, iar este, de asemenea, extrem de important să știm cum să utilizăm IA în mod sigur pentru a scrie cod sigur. Este, din nou, o zonă în care agenția poate ajuta și a pus deja la dispoziție linii directoare. Așadar, fac acum o campanie de publicitate, dar verificați cu adevărat pagina ANISA dacă sunteți un scriitor de cod sau un producător de produse. Ce ne lipsește, ne lipsește legislația sau implementarea? Din punctul meu de vedere, în ceea ce privește legislația, cadrul legislativ și politic în domeniul securității cibernetice, așa cum reiese și din raportul privind starea securității cibernetice, este mai mult sau mai puțin complet. Nu există lacune clare. Desigur, pe măsură ce ecosistemele se schimbă și sunt în continuă mișcare, uneori trebuie să adăugăm un element specific. Ce putem face este consolidarea și simplificarea. Cred că nu pot spune acest lucru suficient de des, dar chiar cred că nu există o modalitate diferită de raportare a unui incident sau a unei vulnerabilități în comparație cu sectoarele. Așadar, nu avem nevoie de 20, 30, 40 de modalități diferite de a face acest lucru. Există o modalitate simplă, iar acea modalitate simplă trebuie să funcționeze. Și aș vrea să fac trimitere și la raportul Curții de Conturi, publicat acum câteva săptămâni, care spunea că cadrul de raportare a incidentelor, cadrul de conștientizare a situației, motorul din Europa care a fost implementat are foarte

  80. Nisip în asta. Așa că nu poate funcționa lin. Și o parte din nisip, desigur, sunt diferitele moduri în care lucrurile sunt implementate, diferitele noțiuni. Astfel, simplificarea cadrului legislativ este un motor foarte important. La fel și consolidarea, astfel încât să înțelegem mai bine cine este responsabil, cine ar trebui să se ocupe de asta. Dar efortul principal ar trebui să se îndrepte către implementarea a ceea ce am stabilit deja. Asigurarea faptului că acest lucru are și un impact la nivelul implementării practice. Și aici ANISA va interveni, iar eu sunt bucuros să pot interveni și ca reprezentant al unei agenții pentru a sprijini statele membre în implementarea cadrului legislativ, pentru a sprijini producătorii de produse în aplicarea cadrului legislativ, dar și pentru a sprijini entitățile critice și sectoarele critice acoperite de NIS2. Astfel încât acestea să implementeze cadrul legislativ într-un mod eficient. Am notat ceva la final, dar nu știu să scriu – nici măcar nu-mi pot citi propria caligrafie – așa că îmi cer scuze pentru scrisul ilizibil.

  81. Vorbitor 2en

    Da, scuze, servicii de securitate cibernetică în frunte și cu mână înaltă dacă credeți că ne-am dezvoltat deja propria rețea sau ne bazăm în principal pe un contractor extern.

  82. Vorbitor 3en

    Este adevărat, sunt două modalități de a privi lucrurile. Vreau să spun că depinde și de servicii, dar ANISA acționează și în numele Comisiei Europene, gestionând rezerva cibernetică. Și modul în care gestionăm Rezerva Cibernetică este, în esență, acela că colaborăm cu furnizorii de servicii de securitate cibernetică de încredere, gestionate, astfel încât atunci când statele membre consideră că au nevoie de sprijin pentru a răspunde la incidente specifice sau au nevoie de sprijin pentru a crește reziliența entităților critice care, conform propriilor lor evaluări ale amenințărilor și riscurilor, sunt ținte, apelăm la furnizori privați de servicii, astfel încât aceștia să îi poată ajuta pe acești membri. Acum, toți acești furnizori privați de servicii cu care colaborăm sunt deținute și controlate de europeni. Astfel, cheltuim banii contribuabililor europeni pentru întreprinderi europene, pentru a ajuta întreprinderile europene. Și nu am observat că ar exista o lacună semnificativă pe piață, că nu există furnizarea unui serviciu specific cu capacități europene. Pe baza acestui fapt, pot spune că nu văd o lacună observabilă în această zonă specifică. Desigur, știm că există poate și alte domenii în care trebuie să ne asigurăm că Europa are capacități suficiente, fie că vorbim despre a avea suficientă putere de calcul pentru a utiliza efectiv modelele de frontieră ale IA, fie despre a asigura că modelele respective sunt dezvoltate chiar în Europa. Aceasta este o altă categorie de servicii în care, până acum, ANISA nu intervine prea mult. Dar, desigur, prin intermediul planului de acțiune pentru IA, acum punem la punct, împreună cu Centrul Comun de Cercetare, un laborator de testare care ne va oferi informații despre capacități și cât de departe mai trebuie să meargă piața europeană.

  83. Vorbitor 1en

    Vă mulțumesc foarte mult. Pentru acest schimb interesant de opinii, dacă nimeni nu mai are ceva de adăugat, am încheiat ședința noastră de comisie pe această dimineață și ne vedem după-amiază. Mulțumesc foarte mult.

  84. Vorbitor 2en

    Vă mulțumesc.