Vorbitor 1en
Bună ziua și bun venit la conferința noastră de presă, cu președinta Lagarde și vicepreședinta Vučić. Numele meu este Wolfgang Preussel. Ca de obicei, suntem conectați cu jurnaliști care sunt online; dacă pun o întrebare, le-aș ruga să își activeze camerele și microfoanele. Și, cu asta, vă încredințez cuvântul, doamnă Președinte.
Vorbitor 2en
Vă mulțumesc foarte mult, Wolfgang, și bună ziua tuturor. Vicepreședintele și cu mine vă urăm bun venit la conferința noastră de presă. Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să mențină neschimbate cele trei rate-cheie ale dobânzii BCE. Prețurile energiei au continuat să crească. Acest lucru reprezintă riscuri ascendente pentru perspectiva inflației și riscuri descendente pentru perspectiva creșterii. Deși efectele complete ale șocului energetic încă se desfășoară, inflația de bază a rămas în mare măsură stabilă până acum, iar salariile nu prezintă încă o reacție semnificativă în această etapă. Mărimea crescută și durata mai lungă a șocului energetic, precum și implicațiile pentru efectele indirecte și de a doua rundă, vor duce probabil la creșterea inflației și la scăderea creșterii economice. Condițiile de finanțare s-au înăsprit de la ultima noastră reuniune, ceea ce va cântări probabil asupra inflației și creșterii. Suntem hotărâți să stabilim politica monetară astfel încât inflația să se stabilizeze la ținta noastră de 2 % pe termen mediu. Rămânem bine poziționați pentru a face față incertitudinii ridicate actuale. Vom urma o abordare bazată pe date și decizii luate la fiecare reuniune pentru a determina postura adecvată a politicii monetare. În special, deciziile noastre privind ratele dobânzii se vor baza pe evaluarea perspectivelor inflaționiste și a riscurilor aferente, în lumina datelor economice și financiare care vor fi primite, precum și a dinamicii inflației de bază și a puterii transmiterii politicii monetare. Nu ne angajăm dinainte la o anumită traiectorie a ratelor dobânzii. Deciziile luate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe site-ul nostru. Și acum voi detalia modul în care vedem evoluția economiei și a inflației și apoi voi explica evaluarea noastră a condițiilor financiare și monetare. Datele primite sugerează că economia zonei euro a continuat să se extindă în al treilea trimestru al anului. Serviciile s-au redresat, după ce s-au slăbit la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. Industria, serviciile digitale și exporturile beneficiază de investițiile întreprinderilor legate de realitatea augmentată. Cheltuielile guvernamentale pentru infrastructură și apărare susțin, de asemenea, activitatea economică.
Acești factori ar trebui să continue să susțină creșterea pe termen scurt. Totodată, noile creșteri ale prețurilor energiei au afectat încrederea consumatorilor, iar costurile mai mari de finanțare vor cântări probabil asupra creșterii. Rata șomajului a rămas la 6,4 % în august. Creșterea ocupării forței de muncă și a populației active rămâne redusă, în timp ce productivitatea a început să se redreseze treptat. Pe termen mediu, o redresare a încrederii și a veniturilor reale, determinată de scăderea treptată a prețurilor energiei și de o piață a forței de muncă robustă, ar trebui să susțină cererea internă. Investițiile în activități legate de inteligență artificială și cheltuielile guvernamentale pentru infrastructură și apărare ar trebui să continue, de asemenea, să susțină creșterea. Creșterea exporturilor ar trebui să se îmbunătățească pe fondul cererii externe în creștere. O creștere potențială mai ridicată necesită reforme structurale și trebuie susținută de finanțe publice solide. Sustenabilitatea fiscală este o ancoră crucială pentru stabilitatea economică mai largă. Răspunsurile fiscale la șocul energetic trebuie să fie temporare, direcționate și adaptate. Simplificarea și armonizarea regulilor în cadrul pieței unice a UE, accelerarea tranziției energetice și finalizarea uniunii de economisire și investiții sunt componente cheie pentru a face economia noastră mai dinamică și mai rezilientă. Pe măsură ce procesul de acordare a cadrului juridic pentru euro digital intră în faza finală, reiterăm importanța de a ajunge cât mai curând la un acord privind pachetul monedei unice. Inflația a crescut la 3,8 % în septembrie, față de 3,2 % în august. Inflația prețurilor energiei a crescut semnificativ, la 18,9 %, față de 14,3 % în august. Prețurile motorinei și benzinei au atins noi maxime în septembrie, reflectând parțial marjele de rafinare ridicate. Inflația exclusiv energie a crescut la 2,3 % în septembrie, de la 2,1 % în august. Inflația prețurilor alimentelor a crescut la 1,3 %, de la 1,1 %. Inflația în sectorul serviciilor a crescut la 3,2 % în septembrie, de la 3 % în august.
Vorbitor 1en
Deși inflația bunurilor a scăzut la 1,1%, de la 1,2%.
Vorbitor 2en
Indicatorii inflației de bază au rămas în general stabili. Deși etapele inițiale ale lanțului de prețuri indică presiuni ascendente. Presiunea asupra salariilor rămâne moderată, compensația pe angajat a crescut cu 3,3 % în al doilea trimestru, față de 3,6 % în primul trimestru. Deși creșterea productivității a contribuit la limitarea creșterii costurilor unitare ale forței de muncă. Indicatorul nostru privind evoluția viitoare a salariilor sugerează că creșterea salariilor negociate va fluctua între 2. între 2,5% și 2,8% în lunile rămase ale anului 2026 și în medie 2,6% în primele trei trimestre ale anului 2027. Așteptările de inflație pe orizonturi mai scurte au crescut, dar majoritatea măsurilor privind așteptările de inflație pe termen lung se situează în jurul valorii de 2 %, susținând stabilizarea inflației în jurul țintei pe termen mediu. Prețurile energiei au crescut peste nivelul de bază.
Vorbitor 1en
Dincolo de calea de bază prevăzută în proiecțiile personalului BCE din septembrie.
Vorbitor 2en
Acest lucru va duce probabil la creșterea în continuare a inflației pe termen scurt și va menține inflația de bază cu mult peste țintă în trimestrele următoare. Ulterior, inflația energetică în scădere, împreună cu efectele ratelor dobânzilor mai ridicate, ar trebui să susțină revenirea inflației la țintă. Riscurile pentru perspectiva de creștere sunt descendente. Acest lucru se datorează în special conflictului din Orientul Mijlociu și dezvoltărilor recente din războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Perturbările continue ale furnizării de energie ar putea duce la o creștere mai îndelungată și mai accentuată a prețurilor energiei decât cea prevăzută în prezent. Acest lucru ar afecta veniturile reale, cheltuielile și investițiile. O înrăutățire a sentimentelor pe piețele financiare globale sau o intensificare a efectelor de contagiune pe piețele globale de obligațiuni ar putea înăspri condițiile de finanțare și, prin urmare, reduce cererea. Incertitudinea fiscală poate, de asemenea, să înăsprească și mai mult condițiile de finanțare și să slăbească încrederea, reducând astfel consumul și investițiile. O relansare a tensiunilor comerciale între economiile majore ar putea perturba și mai mult lanțurile de aprovizionare, reduce exporturile și slăbi consumul și investițiile. Dimpotrivă, creșterea ar putea fi mai mare dacă economia și piețele energetice s-ar adapta mai rapid decât se aștepta la perturbările cauzate de conflictele în curs sau dacă aceste conflicte ar fi rezolvate sustenabil. În plus, adoptarea de noi tehnologii de către firmele din zona euro și cheltuielile guvernamentale pentru infrastructură și apărare, precum și reformele pentru creșterea productivității și finalizarea pieței unice a UE, ar putea determina o creștere economică mai mare decât cea așteptată. Riscurile pentru perspectivele inflației sunt în sens ascendent. Acest lucru se datorează, în special, conflictului din Orientul Mijlociu și dezvoltărilor recente din războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Șocul energetic ar putea să se intensifice și mai mult, iar efectele sale asupra altor prețuri și salarii ar putea fi mai puternice decât se anticipează în prezent. Prețurile gazelor, în special, ar putea crește dacă aprovizionarea ar fi perturbată în continuare sau dacă o iarnă neobișnuit de friguroasă ar coincide cu niveluri scăzute ale stocurilor. Cu cât prețurile energiei rămân mai mari, cu atât mai probabil este ca acestea să determine o inflație mai largă, prin
efecte indirecte și de runda a doua. Tensiunile comerciale reluate ar putea duce la lanțuri de aprovizionare globale și mai fragmentate, reduce aprovizionarea cu materii prime critice și agrava constrângerile de capacitate în economia zonei euro. Evenimentele meteorologice extreme, care ar putea fi amplificate de intensificarea condițiilor El Niño, precum și criza climatică și ecologică în curs, în general, ar putea determina o creștere mai mare decât se aștepta a prețurilor alimentelor.
Vorbitor 1en
Pe de altă parte, inflația ar putea fi mai scăzută dacă conflictele geopolitice în curs ar fi rezolvate sustenabil sau dacă efectele indirecte sau secundare ale prețurilor mai ridicate la energie s-ar dovedi mai puțin pronunțate decât era anticipat.
Vorbitor 2en
Piețele financiare mai volatile și aversă la risc, împreună cu ratele dobânzilor pe termen lung mai ridicate, ar putea afecta negativ cererea și, prin urmare, să reducă și inflația. Condițiile financiare actuale acum.
Vorbitor 1en
Condițiile financiare s-au înăsprit de la ultima noastră reuniune.
Vorbitor 2en
Ratele dobânzilor au crescut în general, în timp ce prețurile acțiunilor au scăzut.
Vorbitor 1en
Costul datoriei bazate pe piață pentru companii a crescut la 4. 1% în august, față de 4% în iulie, în timp ce ratele creditelor bancare pentru companii au rămas la 3,8%.
Vorbitor 2en
Creșterea creditării bancare acordate firmelor a încetinit până la o rată anuală de 4,2% în august și septembrie, de la 4,4% în iulie.
Vorbitor 1en
Deși emisiunea de obligațiuni corporative a crescut în septembrie cu o rată anuală de 4,2%, față de 3,8% în august și 3,5% în iulie.
Vorbitor 2en
Standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor s-au înăsprit în al treilea trimestru, așa cum rezultă din cel mai recent sondaj privind acordarea creditelor bancare, băncile invocând îngrijorarea cu privire la riscurile economice cu care se confruntă clienții lor.
Vorbitor 1en
În ciuda nevoilor financiare mai mari pentru stocuri și capital de lucru, cererea de credite pentru companii a scăzut, reflectând în special ratele dobânzilor mai ridicate.
Vorbitor 2en
Ratele ipotecare au crescut la 3,8% în august, de la 3,5% în iulie, în timp ce creșterea creditării ipotecare a scăzut ușor la 3% în septembrie.
Vorbitor 1en
Standardele de creditare pentru creditele ipotecare au rămas neschimbate în al treilea trimestru, în timp ce cererea pentru credite ipotecare a scăzut considerabil din cauza ratelor dobânzilor mai mari.
Vorbitor 2en
Prin urmare, în concluzie, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să mențină neschimbate cele trei rate cheie ale dobânzilor Băncii Centrale Europene.
Vorbitor 1en
Suntem angajați să stabilim politica monetară astfel încât inflația să se stabilizeze la ținta noastră de 2% pe termen mediu.
Vorbitor 2en
Vom urma o abordare dependentă de date și bazată pe fiecare reuniune pentru a determina postura monetară adecvată.
Vorbitor 1en
Deciziile noastre privind ratele dobânzilor vor fi fundamentate pe evaluarea perspectivelor inflației și a riscurilor aferente, având în vedere datele economice și financiare care vin, precum și dinamica inflației de bază și forța transmiterii politicii monetare.
Vorbitor 2en
Nu ne angajăm dinainte la o anumită cale a ratei.
Vorbitor 1en
Și în orice caz, suntem pregătiți să ajustăm toate instrumentele noastre în cadrul mandatului nostru, pentru a asigura stabilizarea sustenabilă a inflației la ținta noastră pe termen mediu și pentru a păstra funcționarea lină a transmiterii politicii monetare.
Vorbitor 2en
Suntem pregătiți să răspundem la întrebările dumneavoastră.
Vorbitor 3en
Prima întrebare se adresează vecinului nostru, Vicepreședintelui CNBC. Vă rog.
Vorbitor 4en
Vă mulțumesc foarte mult. Doamnă Președinte Lagarde, am două întrebări. Una despre politica monetară. Prima întrebare despre politica monetară este că, pentru prima dată în, nu știu de cât timp, menționarea efectelor de a doua rundă în comunicatul dumneavoastră de presă a fost destul de frapantă. Aceasta înseamnă, prin urmare, că piețele au tot dreptul să se aștepte la o majorare a ratelor în decembrie, având în vedere că acum există în mod evident un risc de efecte secundare? A doua întrebare este cum vă armonizați poziția, pe care – cred că ați exprimat-o în această primăvară –, că căpitanul rămâne pe navă atunci când apar nori la orizont, având în vedere că zona euro se află probabil într-o situație mai proastă decât primăvara? Privind spre Franța, privind spre situația inflației, și poate ne puteți spune mai multe despre motivația dumneavoastră. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult pentru cele două întrebări. Vă sugerez să abordăm, în primul rând, declarația privind politica monetară și întrebările referitoare la decizia de politică monetară, iar eventualele întrebări suplimentare, de exemplu cele care mă privesc pe mine, să le lăsăm la final, deoarece ordinea de zi reală aici este politica monetară. Așadar, la a doua dumneavoastră întrebare voi răspunde mai târziu în cadrul conferinței de presă, dacă este în regulă pentru dumneavoastră. Aveți dreptate că efectele secundare și riscul de efecte secundare sunt ceva la care am acordat o atenție deosebită. Cred că am spus asta și în conferințele de presă anterioare: pe măsură ce inflația crește și riscul inflaționist se amplifică, acordăm o atenție deosebită efectului direct. O vedem clar și efectele indirecte. Am observat o creștere a acestor efecte indirecte și a efectelor secundare. Acestea ar necesita o decizie politică specială. Suntem foarte atenți și, în acest moment, nu identificăm riscul unor efecte secundare în plus față de ceea ce este deja inclus în proiecții. Deci, dacă doriți, proiecțiile care au fost pregătite în septembrie au inclus, într-adevăr, riscul de efecte secundare. Așadar, le urmărim foarte atent și, până în acest moment, așa cum am menționat foarte clar și în declarația privind politica monetară, nu constatăm un risc material de efecte secundare în prezent. Dar-mi însă ocazia, pentru că am amânat a doua dumneavoastră întrebare pentru mai târziu, să vă ofer un pic din savoare dezbaterii pe care am avut-o.
Vorbitor 2en
Pentru că, deși am fost foarte atenți la efectele de a doua rundă și, în special, la evoluția salariilor, la indicatorul privind salariile, la proiecțiile privind compensațiile pe angajat, la toate instrumentele pe care le avem pentru a măsura salariile în toate sectoarele, inclusiv poziția de deschidere a sindicatelor în viitoarele negocieri colective privind acordurile de negociere colectivă, am analizat și ce s-a schimbat semnificativ în comparație cu septembrie anul trecut. Și cele două schimbări majore pe care le-am observat sunt, în primul rând și mai presus de orice, prețurile energiei. Și în această privință, este vorba de o combinație a prețurilor petrolului, dar mai ales a benzinei, carburanților, gazului și, desigur, a marjelor de rafinare. Și acestea au crescut semnificativ. Acest lucru se reflectă bine în cifrele inflației energetice: 18,8, dacă îmi amintesc corect, comparativ cu un număr mai mic în septembrie. Deci, este vorba de o creștere clară în acest domeniu. Dar o altă nouă evoluție pe care o observăm de la începutul lunii septembrie este costul finanțării pe termen lung. Care, într-adevăr, a crescut, și, știți, desigur că ne uităm la cifre, iar randamentele medii ale obligațiunilor de stat pe 10 ani au crescut cu aproximativ 35%. Scuzeți, 35 de puncte de bază de la data noastră limită anterioară pentru proiecțiile din septembrie. Așadar, dacă combinați acești doi factori, Consiliul guvernatorilor a dezbătut, de fapt, dacă o majorare a dobânzii era oportună. Dar pe baza incertitudinii care se acumulează și care, de asemenea, crește, pe baza inflației de bază care a rămas în mare măsură neschimbată,
Vorbitor 1en
Consiliul guvernatorilor a decis în unanimitate că, în această etapă, suntem suficient de bine poziționați pentru a continua și că o abordare măsurată rămâne adecvată în acest moment.
Vorbitor 2en
Așadar, acesta este discuția pe care am avut-o în ultimele câteva ore, precum și ieri după-amiază. Cred că asta vă oferă o idee despre, știți, cum am analizat inflația, pe cât am putut, precum și consecințele inflației asupra salariilor, în special, dar și asupra schimbărilor generale pe care le-am observat, aplicând mereu abordarea noastră cu trei direcții în ceea ce privește poziția noastră monetară, poziția noastră de politică monetară.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc.
Vorbitor 3en
Următoarea întrebare, Balazs Korányi de la Reuters. Balazs, vă rog.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult. Mă tem că una dintre întrebările mele va ajunge și ea la coadă.
Vorbitor 2en
Nu, nu sugerez că am amâna, dar sugerez să ne concentrăm mai întâi toate întrebările pe politica monetară și apoi pe celelalte.
Vorbitor 1en
Având în vedere ceea ce ați spus despre riscurile ascendente ale inflației, tocmai ați afirmat că parcursul de mijloc pare adecvat. A existat și un consens asupra acestei abordări în cadrul Consiliului guvernatorilor? Pentru că ați menționat că a existat o discuție despre creșterea ratelor dobânzii. A existat și unanimitate în această privință? Și, având în vedere acest risc ascendent, credeți că BCE va trebui să continue să crească ratele dobânzii și în viitor, la un moment dat? A doua întrebare este mai degrabă similară cu cea a lui Annette. Sunt și eu curios în privința motivelor. De ce ați părăsi cel mai puternic post financiar din Europa? Și mă interesează în mod deosebit această idee că ați putea dori să aveți o perspectivă mai largă asupra politicii franceze, să puteți exprima propria părere – este într-adevăr cazul? Și în ce mod ați face acest lucru? V-ați prezenta la alegeri? Sau v-ați limita doar să comentați ceea ce se întâmplă?
Vorbitor 2en
Așadar, aveai dreptate, Balazs. La a doua întrebare, o voi aborda ulterior. Dar în ceea ce privește prima dumneavoastră întrebare, A fost acel dezbater, știi, ne uităm la cifre, ne uităm la riscul crescut, ne uităm la rezultat final. Restricționarea ca urmare a ratelor dobânzilor pe termen lung. Și argumente pro și contra, precum și opinii care mergeau în direcția: poate acum, de ce nu. La finalul discuției s-a luat o decizie unanimă că ne aflăm într-o poziție suficient de bună pentru a aștepta, de fapt. Pentru informații suplimentare și perioada dintre reuniuni va fi bogată în informații. Vă voi prezenta lista a ceea ce vom primi în următoarele săptămâni, care ne va ajuta să determinăm dacă Situația pe care o vedem acum, care ar fi putut justifica o majorare a dobânzii, va fi confirmată. Și, în acest caz, direcția politicii este destul de clară. Așadar, lista de informații pe care le vom avea. Un nou set de proiecții ale personalului, septembrie, scuze, septembrie. Nu septembrie, decembrie va fi un exercițiu de proiecție. Două noi valori ale inflației. PIB-ul trimestrului 3, compensația de șomaj pe angajat și salariile negociate, două citiri ale șomajului, două publicații privind producția industrială, PMI-urile din noiembrie, două runde de statistici privind ratele dobânzilor bancare pentru septembrie și octombrie. După cum puteți vedea, în săptămânile următoare vom primi o mină de informații și date. Acest lucru va fi deosebit de relevant pentru inflația de bază. Căci, deși inflația de bază, la începutul șocului, nu a fost foarte informativă, cu cât avansăm mai mult în șoc, cu atât indicatorii inflației de bază devin mai informativi. Aceștia încep să fie mai informativi. Și, în general, știți, nu s-au schimbat. Există o mențiune specifică în acest sens în declarația privind politica monetară. Dar cu aceste șase săptămâni de informații suplimentare, vom avea mult mai multe de spus despre inflația de bază. Și asta este ceea ce vom monitoriza cu atenție deosebită. Fără a prejudicia perspectiva inflaționistă.
Vom continua să analizăm perspectiva inflației. Vom continua să analizăm riscurile. Cel mai probabil vom produce din nou scenarii în decembrie. Și vom analiza, desigur, dinamica și forța transmiterii politicii monetare. Dar inflația de bază va ocupa probabil un loc aparte în abordarea tripartită pe care o aplicăm în deciziile noastre de politică monetară.
Vorbitor 3en
Următoarea noastră întrebare este pentru Alex Weber de la Bloomberg. Alex, vă rog.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult. Prima mea întrebare se referă în special la piețele de obligațiuni franceze. Așadar, odată cu tipul de lărgire a spread-urilor pe care l-am observat în ultimele săptămâni, au apărut multe întrebări despre dacă și când BCE ar trebui să intervină. Ne puteți spune ce metrici anume monitorizați? Este vorba mai mult despre viteza ajustării, nivelul absolut al spread-ului sau, de fapt, despre riscul de contagiune către alte țări? A doua mea întrebare este și ea în același spirit cu cele ale colegilor mei. Îmi pare rău că plecați. Plecați acum.
Vorbitor 2en
Mulțumesc.
Vorbitor 1en
Acum începeți un an cu multe alegeri naționale, în special în țara dumneavoastră de origine. Ați luat în considerare dacă acest moment precis ar putea submina independența BCE?
Vorbitor 2en
Vă mulțumesc foarte mult pentru ambele întrebări. Și voi răspunde la a doua dumneavoastră întrebare împreună cu celelalte două. Sper că nu vă deranjează, dar vă voi oferi un răspuns documentat și bine argumentat, deoarece este vorba despre o problemă pe care am presupus că ați putea ridica. Prima reacție pe care aș vrea să vi-o dau este că aceasta este o problemă pe termen lung și că nu ne uităm doar la durata mandatului, ci la întreaga curbă. Dar uitați la partea lungă a curbei la nivel global, nu neapărat pentru un stat membru, nu neapărat pentru întreaga Europă, ci la nivel mondial, deoarece aceasta este semnificativă ca motiv. Dacă comparați cifrele, să spunem că luați luna februarie și acum aveți un număr semnificativ de puncte de bază care au crescut. Obligațiunile corporative și acest lucru este cauzat de mai mulți factori. Acest lucru este cauzat de inflația așteptată. Acest lucru este cauzat de traiectoria așteptată a ratelor dobânzii. Și noi Cred că, deși există un blog foarte interesant pe care îl recomand cu căldură, considerăm că emisiunea de datorie de către unii dintre hiperescalatori, fără a elimina încă alte emisiuni, dar crescând volumul de obligațiuni pe termen lung emise, joacă și ea un rol. Dar asta a afectat întreaga piață. A doua observație, și aceasta se aplică tuturor țărilor. Țările cu datorii mari, cu datorii mari, trebuie să ia în calcul în planurile lor de politică fiscală faptul că ratele dobânzilor sunt mai mari și probabil vor rămâne mai mari.
Vorbitor 1en
Pe o anumită perioadă.
Vorbitor 2en
În Europa, dacă aplicați acest principiu, ceea ce înseamnă este că măsurile politice trebuie adoptate ca parte a unui plan care este întotdeauna supus aprobării la Bruxelles. Și acesta trebuie să respecte cadrul fiscal european. Așadar, vom analiza totul, evident, și încă ceva. Statele membre se confruntă cu provocări specifice. Aș spune că aceasta se reduce și se rezumă la acele țări care, în general, au un nivel ridicat de datorii. Dar aș dori să adaug și faptul că, dacă evoluțiile de pe piață amenință transmiterea lină a politicii noastre monetare, inclusiv prin mișcări de piață nejustificate și dezordonate, dispunem de instrumente pentru a reacționa. Și criteriile și condițiile în care acest lucru se aplică sunt bine cunoscute. Sunt publicate. Și sunt sigur că le cunoașteți. Vă mulțumesc.
Vorbitor 3en
Stefan Rakius de la Handelsblatt, vă rog. Stefan.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc pentru cuvânt. Bună ziua. Prima mea întrebare privește politica monetară. Ați menționat că încă ne aflăm în faza de înăsprire graduală. Având în vedere acest lucru, de ce ar exista vreo îndoială că BCE va respecta ritmul trimestrial și va majora din nou dobânzile în decembrie? Și a doua mea întrebare, de asemenea una personală, ne veți spune explicit ce veți face după data de 7 februarie? Mulțumesc.
Vorbitor 2en
Vă mulțumesc foarte mult. Răspunzând la prima dumneavoastră întrebare, da, în acest moment încă aplicăm o reacție măsurată la situația actuală. Și, după cum am spus și mai devreme, vom evalua evoluția situației geopolitice. Situația, evoluția prețurilor energiei, evoluția intensificării costurile de finanțare și orice alte fapte sau cifre relevante pentru a compara situația actuală cu ceea ce vom primi în decembrie. Și, după cum am spus, cu excepția cazului în care vor apărea evoluții majore, direcția de parcurs este destul de clară. Pentru noi toți. Există motive pentru a reduce activitatea noastră la reuniunile trimestriale?
Vorbitor 1en
Nu.
Vorbitor 2en
Nu. Nu ne-am limitat niciodată la asta. Este adevărat că suntem mai bogați în date în ceea ce privește. Acele reuniuni de proiecții, dar suntem și capabili să înțelegem ceea ce personalul ne explică, informațiile pe care le colectează, analizele pe care le realizează. Și, dacă ar fi fost necesar, pentru a atinge ținta noastră de 2% pe termen mediu, fără a ne limita la reuniunile trimestriale. Și nu avem niciun plan de a restricționa numărul de reuniuni pe care le vom organiza cu privire la politica monetară.
Vorbitor 3en
Următoarea întrebare. Olaf Störbeck de la Financial Times. Olaf, vă rog.
Vorbitor 1en
Da. Vă mulțumesc că ați răspuns la întrebările mele. Am și eu una, sau mai degrabă una care privește implicațiile deciziei dumneavoastră de astăzi. Așadar, sunteți al optulea dintre cei 26 membri ai Consiliului executiv al BCE din istoria BCE care demisionează sau părăsește funcția înainte de termen, ceea ce reprezintă o proporție destul de ridicată. Aceasta indică anumite deficiențe în guvernanța BCE, sau este pur și simplu
Vorbitor 2en
Scuzeți. Puteți să vă repetați întrebarea? Dumneavoastră.
Vorbitor 1en
Opt din totalul de 26 membri ai consiliului executiv, inclusiv dumneavoastră, vor părăsi funcția înainte de a-și încheia mandatul complet, ceea ce reprezintă un procent destul de ridicat. Acest lucru nu sugerează că există deficiențe în guvernanță? Ideile sunt prea lungi? Ați spus într-un interviu acordat Bloomberg la începutul anului că inițial credeai că este un mandat de cinci ani. Așadar, aș dori să știu care sunt gândurile dvs. în această privință. Și tot revenind la randamentele obligațiunilor de stat franceze și în ce măsură creșterea recentă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale face acum o parte din treaba BCE-ului. Oare nevoia de noi majorări ale ratelor dobânzii este redusă din această cauză? Mulțumesc.
Vorbitor 2en
Ei bine, vă mulțumesc pentru prima dumneavoastră întrebare. Mă voi referi doar la problema guvernanței. Cred că guvernanța BCE și-a demonstrat soliditatea. În trecut, am avut perioade de tranziție. Continuitatea activității economice a fost întotdeauna motto-ul acestei instituții. Nu a eșuat niciodată. Și am toată încrederea că acest principiu al continuității misiunii, al acțiunii hotărâte pentru atingerea obiectivului nostru de 2% pe termen mediu, va continua să fie aplicat. Și vă pot asigura că până pe 7 februarie sunt în funcție, sunt concentrat și voi lucra fără nicio rezervă, fără nicio scuză. În ceea ce privește cealaltă întrebare, cred că am răspuns deja; este într-adevăr una dintre acele întrebări. Dintre fenomenele pe care le-am observat și care au schimbat imaginea de la septembrie. Pentru că da, ai dreptate, randamentele pe termen lung au crescut, într-adevăr, în toate sectoarele, mai mult în unele țări, mai puțin în altele. Și apoi începem să ne uităm la spread-uri. Și ne uităm la tot. Dar aceasta a fost, s-ar putea spune, un element calificator pentru creșterea prețurilor energiei. Astfel, prețurile energiei au crescut inflația, costurile de finanțare pe termen lung au determinat magnitudinea acestei creșteri, iar în aceste circumstanțe vom fi foarte atenți în săptămânile care urmează. Și, concentrându-ne în mod special asupra inflației de bază, vom lua decizia în decembrie.
Vorbitor 3en
Următoarea întrebare, Andres Stumpf de la Expansion din Spania. Andres, vă rog.
Vorbitor 1en
Bună ziua. Doamnă Președinte, aș dori să știu dacă această majorare a dobânzilor, din cauza condițiilor financiare mai stricte pe piețe, este doar un eveniment unic pentru această reuniune, sau dacă va continua pe tot parcursul lunii noiembrie. BCE nu ar putea majora dobânzile sau chiar menține ratele neschimbate din nou din această cauză. Și o a doua întrebare pentru domnul Later. Mandatele din Consiliul European și Parlamentul European vor fi discutate înainte de a vă retrage. Ați fi interesat deloc sau nu aplicați pentru aceste poziții? Mulțumesc. Doar ca să vă mențin aproape.
Vorbitor 2en
Este foarte amabil din partea dumneavoastră, dar voi încerca să răspund și la cea de-a doua dumneavoastră întrebare, alături de celelalte întrebări. Așadar, cred că aveți dreptate să caracterizați astfel decizia noastră. Nu m-am gândit la asta, dar aveți dreptate să o caracterizați drept o decizie de a nu acționa. Pentru că ne-am pus, într-adevăr, întrebarea, și erau câțiva dintre noi care evaluau și reflectau dacă era deja justificat sau dacă trebuia să confruntăm evaluarea actuală cu date, cifre și elemente viitoare pe care le-am fi evaluat în raport cu funcția noastră de reacție a politicii monetare cu trei componente. Așadar, este este așa cum am spus, și probabil vă plictisiți să mă auziți spunând mereu același lucru, dar decidem pe baza fiecărei reuniuni. Deci asta nu înseamnă că nu vom majora în noiembrie. Următoarea noastră reuniune este în decembrie. După cum am spus mai devreme, cred că în răspunsul la o întrebare anterioară, dacă. Evaluarea pe care o avem astăzi nu este infirmată de evoluții semnificative; direcția este clară.
Vorbitor 3en
Următoarea întrebare, Jean-Philippe Lacour de la Agence France-Presse. Jean-Philippe, vă rog.
Vorbitor 1en
Înainte să pot face asta.
Vorbitor 1fr
Bună ziua, Doamnă Președinte.
Vorbitor 2fr
Bună ziua, domnule Președinte.
Vorbitor 1en
Am o întrebare legată de Franța și aceasta este doar pentru a doua și ultima parte a răspunsului la setul de întrebări pe care le-am avut astăzi. Ce vă preocupă cel mai mult în Franța și în țara dumneavoastră de origine? Cu siguranță nu sunt doar randamentele ridicate din momentul de față. Ați putea, poate, să descrieți care sunt principalele preocupări? Și cum doriți să, de vreme ce nu doriți să rămâneți neutru față de această situație, și care va fi, da, natura intervenției dumneavoastră? Intenționați să susțineți activ un candidat, și dacă da, pe care? Și poate încă o ultimă întrebare, una destul de ușoară: când i-ați informat pe nepoții dumneavoastră despre decizia dumneavoastră?
Vorbitor 1fr
Îmi amintesc de asta.
Vorbitor 2fr
Și ei. Și ei.
Vorbitor 1en
Bine.
Vorbitor 2en
Mai sunt alte întrebări privind politica monetară?
Vorbitor 3en
Da. Apoi, vă rog, pe Viggo Risvik de la ziarul olandez De Telegraaf.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc. Mă întrebam și eu puțin și despre Franța. Așadar, este vorba puțin despre apărarea politicii monetare, dar dat fiind. Situația actuală din Franța, pe lângă creșterea spreadurilor, nu s-a schimbat prea mult în ultimele șase luni. Datoria ridicată este cunoscută de mult timp. Totuși, acum există discuții despre posibilitatea unei noi crize a euro-ului. Mă întrebam care sunt gândurile dvs. în această privință. Și am și o a doua întrebare, despre plecarea dvs. În primele șase luni ale anului 2027, trei membri cu experiență din Consiliul BCE vor părăsi funcția. Mă întrebam care sunt gândurile dumneavoastră cu privire la continuitatea BCE în această privință.
Vorbitor 2en
Vă mulțumesc foarte mult. Cu privire la întrebarea dumneavoastră referitoare la Cred că voi răspunde la întrebarea domnului Lacour mai târziu, pentru că nu se aplică doar unei țări, ci tuturor țărilor. Așadar, au existat schimbări în ultimele șase luni în care este clar că au avut loc schimbări? Sunt acestea schimbările care se aplică tuturor țărilor? Cele care privesc prețurile energiei în general? Cele care privesc finanțarea și, în special, costurile de finanțare la capătul lung al curbei? Și, evident, suntem conștienți de toate aceste evoluții. Mă temo că vor apărea noi evoluții? Vor apărea evoluții, evident. Dar asta nu ne va împiedica, Banca Centrală Europeană, să îndeplinim misiunea noastră de stabilitate a prețurilor. Și vom continua să facem acest lucru pe baza tuturor informațiilor pe care le primim. Vă mulțumesc.
Vorbitor 3en
Trecând acum la participanții noștri online, aș dori să acord cuvântul Silviei Berzoni de la Cora Media. Silvia, vă dau cuvântul.
Silvia Berzoni ofen
Bună ziua, domnule Președinte.
Vorbitor 2en
Bună ziua.
Silvia Berzoni ofen
Cred că toți ne pare foarte rău pentru plecarea dumneavoastră. Așadar, două întrebări, dacă pot. Prima este: ce vă îngrijorează cel mai mult în această perioadă? Este inflația sau fragmentarea financiară? Și în septembrie, deținerile franceze de obligațiuni suverane au scăzut semnificativ mai puțin decât cele italiene și germane în cadrul programului de strângere cantitativă. Așadar, întrucât acest model a continuat și în octombrie, este vorba pur și simplu de o reducere mecanică? Mulțumesc foarte mult.
Vorbitor 2en
Ei bine, mulțumesc foarte mult. Și vă mulțumesc, de fapt vă voi duce dorul. Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este orice afectează stabilitatea prețurilor. Pentru că suntem fixați pe mandatul nostru, iar stabilitatea prețurilor este, știți, busola noastră. Este clar că inflația contează foarte mult, dar stabilitatea prețurilor nu poate fi asigurată fără stabilitate financiară. Așadar, trebuie să fim atenți la orice amenințări la adresa stabilității financiare și la orice amenințare la adresa stabilității prețurilor. Deci, aș spune că aș include și asta în pachet, pentru că ceea ce ne motivează este mandatul de stabilitate a prețurilor pe care îl avem. Cred că aveați o altă întrebare, acum că mă gândesc la asta. A fost după ce mi-ați spus că vă voi lipsi. Care a fost a doua?
Vorbitor 3en
Este vorba despre scăderea deținerilor de obligațiuni franceze și dacă este vorba pur și simplu de o reducere mecanică. Acesta este aspectul pe care l-am semnalat.
Vorbitor 2en
Îmi cer scuze. Nu am auzit a doua parte.
Vorbitor 3en
Poate doriți să-l repetați?
In SeptemberFrench sovereign bond holdingsen
Da. Da. Exact. În septembrie, deținerea de obligațiuni suverane franceze.
Vorbitor 2en
Oh, da, da, da.
Vorbitor 4en
Refuzat. Da. Da, da. Deci dacă asta este doar mecanic.
Vorbitor 2en
Bine. Înțeleg asta, dar nu sunt, știți, cel mai mare expert în toate aspectele legate de rambursări. De toate obligațiunile care apar în toate statele membre. Ceea ce vă pot spune este că nu ne schimbăm politica în ceea ce privește a permite Răscumpărarea are loc fără achiziționare. Și fără a înlocui acele obligațiuni care ajung la scadență, știu și eu cu certitudine că asta vine dintr-o viață anterioară, că noiembrie este o lună deosebit de grea, în special pentru Franța. Dar totul este mecanic. Nu există niciun aranjament în culise pentru a ajusta aici, a ajusta dincolo, a reechilibra și a tăia din colțuri. Aplicăm pur și simplu principiul fără redempțiune.
Vorbitor 3en
Doriți să răspundeți la cealaltă întrebare?
Vorbitor 2en
Bine. Astfel, permiteți-mi să nu intru neapărat în fiecare aspect specific al întrebării dvs. cu privire la decizia mea de a demisiona. Decizia mea este să demisionez din funcția de președinte al Băncii Centrale Europene după reuniunea Consiliului guvernatorilor privind politica monetară din februarie. Așadar, veți avea marele privilegiu, iar eu voi avea marele privilegiu de a vă revedea pe cei dintre dumneavoastră care vor să vină de două ori: o dată în decembrie, o dată în februarie. Așadar, nu s-a terminat. Ne vom mai vedea. Și mă bucur foarte mult de asta. Nu există niciodată un moment bun pentru a pleca. Dar este lucru este încorporat în guvernanța BCE, unde președinții și membrii consiliului trebuie să plece, deoarece nu pot fi reînnoiți. Așadar, sfârșitul mandatului meu ar fi fost, oricum, în octombrie 2027. Motivul pentru care anticipez încheierea mandatului meu în februarie 2027, în loc să Octombrie este, după cum am spus deja colegilor, personalului și guvernatorilor, pentru că doresc să păstrez libertatea de exprimare și libertatea de a mă angaja în chestiuni care nu sunt legate de politicile monetare. După cum știți cu toții, ca președinte al Băncii Centrale Europene și colegii mei din consiliul executiv și din consiliul guvernatorilor sunt supuși practic acelorași constrângeri, avem obligația neutralității. Comentăm situația cu accent pe politica monetară. Suntem ghidați de un singur mandat și nu ne abatem de la acest mandat, pentru că acesta este prețul pe care îl plătim pentru independența noastră. În acest moment, în ceea ce privește multe colțuri ale lumii, nu doar colțurile europene, nu doar Europa, cred că vocea mea poate ajuta, acțiunea mea poate ajuta în legătură cu principiile care îmi sunt dragi. Unul dintre aceste principii, pentru că cred că Jean-Philippe Lacour, tu m-ai întrebat. Cred că nu pot rămâne neutru. Cred că nu pot fi confortabil în această neutralitate în momentul de față. Și mă interesează adevărul. Și văd că adevărul este foarte des lezat. Contrazis. Deformarea realității, și din poziția pe care am ocupat-o în ultimii peste 20 de ani
în viață, în materie economică și financiară, pe scena internațională ca director general al FMI, ca președinte al BCE, sunt lucruri pe care le pot spune și oamenii vor asculta sau nu e o altă poveste. Dar simt că trebuie să spun aceste lucruri. Și nu pot să o fac în poziția mea actuală. Așa este.
Vorbitor 3en
Vă mulțumesc. Aceasta încheie conferința noastră de presă. Și.
Vorbitor 2en
Și încă un lucru pe care aș vrea să-l spun, pentru că nu vreau, știți, voi fi înlocuită. Așadar, fiți siguri că nu doar BCE va continua activitatea cu o continuitate perfectă. Un proces a fost deja demarat pentru a identifica succesorul meu. Sunt destui candidați excelenți, de fapt mult mai buni decât mine. Așa că nu vă faceți griji cu privire la continuitatea activității. Nu vă faceți griji cu privire la, știți, procesul decizional într-un vid. Nu. Absolut deloc. Instituția este solidă, puternică. Ca un stâncă. Și va rămâne așa. Vă mulțumesc.
Vorbitor 3en
Ne vom reîntâlni, dacă doriți, pe 17 decembrie aici pentru următoarea conferință de presă. Mulțumesc foarte mult.