Pe ordinea de zi
- 1Aprobarea ordinii de zi
- 2Anunțuri ale președintelui
- Raportare înapoi către comisie
- 3Aprobarea proceselor-verbale
- 4Grupul de lucru privind implementarea Regulamentului privind piețele digitale (DMA)
- 5IMM-uri și Testul UE pentru IMM-uri în practică: eficiență și lacune • Prezentarea unui studiu
- Workshop
- 6Legea privind echitatea digitală: cum să protejăm eficient consumatorii online, asigurând totodată o interacțiune coerentă cu legislația existentă?
- 7Femeile ca consumatoare: combaterea prejudecăților de gen și a practicilor comerciale neloiale
- 8IMCO 2026: Opinia publică în prim-plan • Schimb de opinii
- *** Vot electronic ***
- 9Modificarea Regulamentelor (UE) 2016/679, (UE) 2018/1724, (UE) 2018/1725, (UE) 2023/2854 și a Directivelor 2002/58/CE, (UE) 2022/2555 și (UE) 2022/2557 în ceea ce privește simplificarea cadrului legislativ digital și abrogarea Regulamentelor (UE) 2018/1807, (UE) 2019/1150, (UE) 2022/868 și a Directivei (UE) 2019/1024 (Digital Omnibus)***I 2025/0360(COD) COM(2025)0837 - C10-0303/2025
- 10Modificarea Regulamentelor (UE) 2017/745 și (UE) 2017/746 în ceea ce privește simplificarea și reducerea poverii regulamentară privind dispozitivele medicale și dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro, precum și modificarea Regulamentului (UE) 2022/123 în ceea ce privește sprijinul Agenției Europene pentru Medicamente pentru grupurile de experți privind dispozitivele medicale și Regulamentului (UE) 2024/1689 în ceea ce privește lista legislației de armonizare a Uniunii menționată în Anexa I***I 2025/0404(COD) COM(2025)1023 - C10-0360/2025
- 11Modificarea Directivei (UE) 2022/2555 în ceea ce privește măsurile de simplificare și alinierea cu [Propunerea pentru Actul privind cibersecuritatea 2]***I 2026/0012(COD) COM(2026)0013 - C10-0016/2026
- 12Agenția Uniunii Europene pentru Cibersecuritate (ENISA), cadrul european de certificare în domeniul cibersecurității și securitatea lanțului de aprovizionare cu TIC și abrogarea Regulamentului (UE) 2019/881 (Actul privind cibersecuritatea 2)***I 2026/0011(COD) COM(2026)0011 - C10-0015/2026
- 13EU KIDS Act***I 2026/0286(COD) COM(2026)0681 - C10-0225/2026
- 14Produse ilegale și periculoase care pătrund pe piața unică • Schimb de opinii cu autoritățile vamale belgiene și poloneze
- *** În camera ***
- 15Ședința coordonatorilor
- ------
- 16Regulamentul privind standardizarea***I 2026/0307(COD) COM(2026)0780 - C10-0255/2026
- 17Strategia UE pentru Insule și Regiuni Ultraperiferice: impact asupra pieței unice • Schimb de opinii
- 18Digitalizarea procedurilor de recunoaștere a calificărilor profesionale***I 2026/0273(COD) COM(2026)0995 - C10-0223/2026
- 19Transparență și țintirea publicității politice • Sesiune de examinare
- 20AMÂNAT: Sisteme avansate de IA: oportunități și provocări pentru piața unică digitală și protecția consumatorilor • Schimb de opinii
- 21Diverse
- 22Data următoarelor reuniuni
Vorbitor 2en
Bună ziua tuturor. Bună ziua. Începem pentru că sunt cinci minute trecute. Dar pentru mine, pentru că sunt foarte obosit, vorbesc în limba română. Vă rog, ascultați puțin.
Vorbitor 2ro
Ați primit ordinea de zi? Nu o mai citesc. Dacă sunteți de acord, putem să intrăm direct în ordinea de zi. De asemenea, membrii Parlamentului au fost anunțați de interpretarea de care beneficiem și mulțumesc interpreților. Avem interpretare în multe limbi. Vreau să ascultați. Dacă vă este ușor în limba voastră maternă. Vă reamintesc că este transmisă pe internet ședința noastră. Este disponibilă și pe tabletă, laptop. Sistemul de vot o să-l avem mâine. Astăzi nu vom vota, dar se va putea vota doar în sala de reuniune. Deci veți avea nevoie de cartelele de vot. Aș putea să vă informez că acum, la început, avem câteva termene pentru amendamente și anume pentru 11 noiembrie avem termenul pentru raportul CIPSACT, raport. Oare este de opinie Paulius Sodagas,
Vorbitor 2en
Nu știu dacă este corect
Vorbitor 2ro
or not, și în 12 noiembrie avem de asemenea deadline pentru raportul multimodal booking și protecția pasagerilor pe transportul pe cale ferată pentru un tichet simplu, un single ticket raportoare de opinie este Cosma, este domnul Cosma Zlotovski de la ECR. Avem primul punct de la ordinea de zi. Avem președintele grupului de lucru pentru punerea în aplicare a regulamentului privind piețele digitale, domnul Andreas Schwab, care este alături de noi. Și sigur că ne-am propus astăzi, la primul punct, ca președintele grupului, în maxim cinci minute, să ne prezinte un raport privind reuniunea din 4 noiembrie anul acesta.
Vorbitor 1en
Andreas, vă rog.
Barry AndrewsRenewde
Da, vă mulțumesc foarte mult, doamnă Președinte. Sunt și eu obosit, de aceea vorbesc în germană. Dar în ceea ce privește subiectul, desigur, sunt bucuros să rezum și punctele în limba engleză. Dacă v-am înțeles corect, doamnă Președintă, am cinci minute, iar întrucât sunt în prezent singurul membru prezent, îmi permit să atrag atenția asupra acestui aspect. Desigur, sunt foarte încântat că dumneavoastră, doamnă Președintă, prezidați această reuniune. Dar și la ultima reuniune a Grupului de Lucru privind Legea Piețelor Digitale, grupul de lucru DMA, numărul participanților a fost destul de mic, în pofida unei discuții foarte interesante. Prin urmare, trebuie să ne gândim împreună, cu siguranță și cu Președintele și coordonatorii, la modul în care putem continua activitatea noastră în grupurile de lucru.
Barry AndrewsRenewen
Cu toate acestea, totuși, sunt foarte bucuros să raportez înapoi despre întâlnirea pe care am avut-o săptămâna trecută. Cel mai recent grup de lucru pentru DMA a avut loc miercurea trecută. S-a pus accentul pe compararea modului în care UE și SUA abordează concurența pe piețele digitale. În aceeași direcție, dar cu mijloace și instrumente diferite, cu un accent deosebit pe aplicare și pe măsurile corective. Cele două părți, și anume SUA și UE, deoarece Comisia Europeană a fost prezentă, precum și reprezentanți ai procurorilor generali din Statele Unite, împărtășesc un obiectiv comun, și anume că piața trebuie să rămână contestabilă, iar utilizatorii trebuie să aibă o alegere reală. Știm că instrumentele sunt diferite. Europa combină reglementarea ex-ante prin DMA cu abordarea tradițională de aplicare a concurenței. Statele Unite se bazează în principal pe soluționarea cazurilor individuale prin litigii în temeiul dreptului antitrust, tot mai mult determinată de instanțe și autorități ale statelor. Autoritățile statale, deoarece și acestea au multe posibilități de a iniția proceduri care, în trecut, au fost demarate și la nivel federal, dar întrucât acum există un fel de blocaj Trump la nivel federal, se pare că acolo activitatea este mai redusă. Permiteți-mi să intru puțin în detalii. Rezultatele arată diferit și ele. În Europa, DMA a dat roade, iar Comisia a început să le utilizeze. În iulie, Comisia a constatat că Google nu a respectat regulile în două cazuri. Motorul de căutare Google a favorizat propriile servicii în detrimentul celor ale rivalilor. Ceea ce i-a costat 460 de milioane de euro. Dezvoltatorii Google Playbook care au îndepărtat utilizatorii de oferte mai bune, ceea ce i-a costat încă 400,30 de milioane de euro. Astfel, suma total ajunge la 809 de milioane de euro dintr-o dată și este a treia amendă aplicată în temeiul DMA, după Apple și Meta. Și mesajul care a reieșit de aici părea clar, iar Comisia a apărat și ea acest punct în grupul de lucru. Regulile DMA pentru piețe deschise, inclusiv în sectorul digital, nu sunt doar simple sau pur decorative. În Statele Unite, dimpotrivă, banii se transferă prin acorduri amiabile. Negociat de un procuror general al unui stat, 700 de milioane de dolari asupra prețurilor și confidențialității în Google Play și cu privire la
viața privată, 1,3 miliarde de dolari într-un caz și 391 de milioane în altul. Așadar, vedeți că suma de cealaltă parte a Atlanticului este și mai mare, iar președintele Statelor Unite nu spune nimic în această privință. Poate că și Comisia Europeană poate deveni un pic mai curajoasă. Între timp, în SUA, marile procese federale privind motoarele de căutare și tehnologiile educaționale încă sunt în instanțe. Sunt în curs de soluționare cereri corective și apeluri. Așadar, verdictul final este încă de așteptat. În acest sens, am avut plăcerea de a primi doi reprezentanți ai procurorilor generali din cadrul DG COMP și DG CONNECT, precum și din partea Google, pentru a avea și o discuție mai deschisă despre o companie care a fost abordată în prezentările atât ale Comisiei Europene, cât și ale procurorilor generali din Tennessee și Colorado. Și ceea ce vă pot spune, doamnă Președintă, este că aplicarea nu se realizează în izolare. Lecțiile desprinse din procedurile din Statele Unite și din propriile noastre proceduri trebuie să ne ghideze în aplicarea DMA și, acolo unde este necesar, să contribuie la îmbunătățirea acestuia. Și vreau doar să vă împărtășesc părerea că și procurorii generali americani au fost foarte clari că împărtășesc logica de bază a DMA, că împărtășesc amenzile pe care le-a aplicat Comisia și că nu împărtășesc ideea că acesta este un fel de instrument comercial. Însă, la fel ca noi, le pasă de deschiderea piețelor, de echitatea concurenței și, prin urmare, grupul de lucru va continua să urmărească aceste evoluții. Și credem că, în acest caz, avem o cooperare foarte puternică și cu Statele Unite, mai mult cu procurorii statali decât cu nivelul federal. Dar, așa cum se întâmplă mereu în politică, lucrurile se pot schimba în curând. În curând. Mai devreme sau mai târziu. De aceea, sunt pur și simplu recunoscător că Secretariatul, doamnă Președintă, pregătește întotdeauna perfect aceste reuniuni, luând în considerare propunerile colegilor care participă. Sunt mulți oameni care se plâng. Sunt multe companii care ar dori să arate că uneori Comisia merge prea departe. Noi suntem aici pentru a trage la răspundere Comisia Europeană, pentru a ne asigura că aplicarea DMA este respectată.
mai departe. Și astfel cred că ar trebui să continuăm. Mulțumesc foarte mult. Pentru cei care au ajutat, pentru cei care au participat și, de asemenea, pentru dumneavoastră, doamnă președintă, pentru că mi-ați acordat timpul necesar pentru a raporta.
Vorbitor 2ro
Mulțumesc, Andreas. Da, și eu cred că acest grup de lucru este important și trebuie să participe mai multă lume și să trage. Concluziile de rigoare. Și sigur să le împărtășim cu Comisia Europeană, să vedem cum să îmbunătățim lucrurile. Asta a fost și sensul înființării grupului de lucru.
Vorbitor 2en
Mulțumesc. Thank you, Sean.
Vorbitor 2ro
Următorul punct pe care îl avem astăzi eu cred că este extrem de important și sper să fie urmărit și online. IMM-urile și testul UE pentru IMM-uri în practică eficacitate și lacune. Avem un studiu și vreau să mulțumesc pentru schimbul de opinii și prezentarea studiului. Celor care și-au asumat și au venit astăzi și vorbesc aici de Mr. Timotei Iong, Research Fellow, este de la cercetător, asociat la Centrul pentru Jurisprudență Empirică de la Leuven. De asemenea, este prezentă comisia prin Digi Grow, aș dori să începem cu 10 minute prezentarea studiului. După care comisia 5 minute să-și exprime punctul de vedere și după aceea sigur colegii dacă doresc să își spună un punct de vedere. Așadar, vreau să-i mulțumesc domnului cercetător și să îi dau cuvântul pentru 10 minute.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vorbitor 3en
Stimați membri ai Parlamentului, numele meu este Timothy Iong, doctor în economie, cercetător la SEPS. Astăzi îi reprezint pe colegii mei și prezint acest studiu despre IMM-uri și testul UE pentru IMM-uri.
Vorbitor 1en
În practică, eficiență și lacune. Următorul.
Vorbitor 3en
Câteva informații de context. IMM-urile reprezintă peste 99% dintre firme în numărul în UE. Este, prin urmare, rezonabil să credem sau să presupunem că majoritatea legislația va afecta IMM-urile. Într-adevăr, în cadrul procesului legislativ al UE, IMM-urile au avut un rol proeminent. Pentru a enumera doar câteva exemple: Comunicarea Comisiei din 2008 „Think Small First” este unul dintre documentele de referință. În cadrul cadrului de reglementare îmbunătățită, există filtrul IMM, testul IMM și verificarea IMM. Filtrarea SME este o etapă timpurie pentru a determina dacă o propunere legislativă este relevantă. pentru IMM-uri. Testul IMM este o evaluare a impactului propunerii asupra IMM-urilor. Iar verificarea IMM este un șablon pentru prezentarea testului IMM. În plus, există o rețea de trimis special pentru IMM-uri care include reprezentanți naționali și unele asociații de afaceri care vor fi consultate atunci când este necesar, în special cu privire la faptul dacă o propunere este relevantă pentru IMM-uri. Și totuși există voci care spun că IMM-urile suportă poveri semnificative care provin din legislația UE. Astfel, principala întrebare de cercetare politică a acestui studiu este dacă cadrul de reglementare îmbunătățită a reușit să echilibreze bine politica și poverile reglementare asupra IMM-urilor. Următorul diapozitiv, vă rog. Obiectivele studiului. Am colectat evaluările de impact publicate între 2020 și 2025 și am văzut cum au fost luate în considerare impacturile asupra IMM-urilor, în special atunci când a existat o sesiune separată sau un anex la testul pentru IMM-uri. În special, am dori să vedem dacă instrumentarul Better Regulation, publicat în noiembrie 2021, a făcut vreo diferență. De asemenea, avem șase studii de caz. Ele ne permită să aprofundăm detaliile. Aflați bunele și mai puțin bunele practici și consultați șase persoane intervievate pentru a le cunoaște perspectivele și ideile. În cele din urmă, sintetizăm constatările în zece idei de recomandări. Următorul. Următorul diapozitiv, vă rog. Metodologie. Am verificat 224 evaluări de impact și am identificat 172 de evaluări de impact legate de întreprinderi sau IMM-uri. Apoi, am proiectat un șablon de colectare a datelor și o echipă de cercetători a citit cele 172 de evaluări de impact. Pe lângă aceasta, am folosit mașini pentru a citi aceste documente.
a produs câteva statistici. Am selectat șase cazuri care acoperă diferite domenii de politică, de la inteligență artificială până la reglementarea plăților cu întârziere. De asemenea, avem un șablon de studiu de caz care asigură că toate cazurile sunt comparabile. În plus, am realizat șase interviuri. Acestea au vizat asociații de business și reprezentanți naționali asociați cu trimisii pentru IMM-uri. Următorul slide, vă rog. Așadar, mai întâi, vă arăt împărțirea celor 224 de evaluări de impact. După cum s-a menționat anterior, există 172 de evaluări de impact legate de afaceri. Dintre cele 172 de evaluări de impact, 55 au fost publicate înainte de 2022. Pe care le denumim subeșantionul pre-2021. Căci ediția din 2021 a instrumentarului Better Regulation a fost publicată în noiembrie 2021. Astfel, suntem destul de siguri că aceste 55 de evaluări de impact nu au fost influențate de instrumentarul de reglementare îmbunătățită din 2021. Apoi, separăm 95 de evaluări de impact publicate între septembrie 2022 și decembrie 2025. Le numim eșantionul post-2021. Deoarece suntem destul de siguri că acestea au fost elaborate cu pachetul Better Regulation din 2021 în vigoare. Între acestea, avem 22 de evaluări de impact pe care le numim eșantionul mixt sau de tranziție. Următorul diapozitiv, vă rog. O primă statistică privind frecvența cu care IMM-urile sunt menționate în aceste evaluări de impact. Din acest tabel putem observa tendința de creștere, ceea ce înseamnă că IMM-urile sunt menționate mai frecvent în evaluările de impact: de la 46 de ori înainte de 2021 la 106 de ori după 2021 per evaluare de impact. Următoarea prezentare, vă rog. Unde sunt menționate IMM-urile în evaluările de impact? Împărțim o evaluare de impact în 10 părți egale. Și verificăm, în medie, de câte ori IMM-urile sunt menționate în diferite poziții ale unei evaluări de impact. Linia albastră reprezintă rezultatele de dinainte de 2021, iar linia verde reprezintă rezultatele de după 2021. Putem observa că, peste tot, media de după 2021 este mai mare decât media de dinainte de 2021. În plus, primul vârf al rezultatului post-2021, care este de 20 până la 30 la sută, apare mai devreme decât rezultatele pre-2021. Aceasta înseamnă că, în medie, IMM-urile tind să apară mai devreme într-o evaluare de impact.
Saltul final al rezultatului de după 2021 este, evident, consecința prezentării testului IMM ca anexă. Astfel, concluzionăm că instrumentarul de reglementare îmbunătățită din 2021 a influențat, într-adevăr, modul în care Comisia își elaborează evaluările de impact. Iar IMM-urile și Comisia au devenit mai conștiente de considerațiile legate de IMM. Acum vă voi arăta și alte rezultate care poate nu sunt la fel de pozitive ca acestea. Următorul slide. Următorul slide, vă rog. Astfel, am constatat că IMM-urile sunt menționate mai rar în secțiunea care explică de ce trebuie să acționăm. Acest lucru sugere că Comisia ar putea să nu reușească să lege necesitatea acțiunii dumneavoastră de IMM-uri. De asemenea, IMM-urile sunt rareori menționate în secțiunea de monitorizare și evaluare. Între timp, observăm că cuantificarea este într-o tendință crescătoare. Dar foarte des estimările de costuri nu diferențiază IMM-urile de întreprinderile mai mari. Contribuțiile IMM-urilor la consultările publice au fost limitate, dar asociațiile de afaceri au răspuns de obicei. Dar ceea ce nu am reușit să vedem este dacă respectivele răspunsuri au fost influente. Prin urmare, câteva alte constatări utile. Subiectul IMM-urilor și inovării este adesea discutat. De 95 de ori din 172. Chiar mai mult decât competitivitatea IMM-urilor. Dar măsurile privind accesul pe piață și monitorizarea IMM-urilor sunt mai puțin discutate. Următorul diapozitiv, vă rog. Avem, prin urmare, șase studii de caz, dar nu voi intra în detalii. Am selectat doar unele dintre ele, adică unele dintre constatările din prezentare. Costurile, cuantificarea nu sunt adesea corelate cu discuția despre beneficii. Aceasta înseamnă că evaluarea nu poate spune dacă legislația justifică costurile. În unele propuneri, cum ar fi Regulamentul general privind siguranța produselor, alte principii prevalează asupra preocupărilor economice. Prin urmare, spațiul pentru luarea în considerare a IMM-urilor este destul de limitat. O observație mai generală este că evaluarea nu diferențiază rolurile economice ale firmelor și, prin urmare, impactul asupra IMM-urilor discutat în evaluările de impact este prea general pentru a fi aplicat întreprinderilor reale. În alte cazuri, impactul asupra IMM-urilor rămâne calitativ și nu a influențat prea mult proiectarea opțiunilor politice. În cele din urmă, în cazul regulamentului privind plata întârziată, în timp ce impactul
raportul de evaluare are, în general, o apreciere pozitivă, însă părțile interesate, inclusiv asociațiile de afaceri, solicită, de fapt, retragerea propunerii. Prin urmare, vă îndemn să citiți cazurile dacă sunteți interesat de unul dintre cazurile de pe listă. Următorul slide, vă rog. Așadar, acum vă voi rezuma câteva constatări înainte de a vă prezenta câteva recomandări. În primul rând, am avut impresia că testul pentru IMM este un exercițiu de bifat în căsuțe. Cu puțină influență asupra alegerii opțiunii preferate. În al doilea rând, uneori am constatat că testul IMM și verificarea competitivității se suprapun și ar putea exista o modalitate mai bună de a le integra sau separa. În al treilea rând, situația IMM-urilor nu este bine înțeleasă și rolurile lor pe piețe nu sunt suficient de diferențiate. În al patrulea rând, suportul analitic pentru analiza IMM-urilor este adesea slab și fără dovezi. Dă impresia că analiza IMM-urilor este folosită pentru a justifica alegerile Comisiei. Al cincilea punct referitor la consultările cu părțile interesate. Numărul IMM-urilor consultate este de obicei mic. Următorul slide, vă rog. Îmi pare rău că am omis numărul șase aici. Consultările părților interesate sunt uneori destul de detașate de restul evaluărilor. Iar preocupările nu sunt legate de opțiunile politice. Șapte: lipsește un cadru de monitorizare și evaluare a impactului asupra IMM-urilor. Opt: RSB funcționează, dar îi lipsește un mandat mai puternic pentru a îmbunătăți calitatea evaluărilor de impact. În al nouălea rând, am constatat că considerațiile privind IMM-uri sunt adesea pierdute în timpul negocierilor dintre colegislatori. În al zecelea rând, nu am găsit exemple în care evaluarea impactului să ia în considerare efectele cumulative ale legislației UE asupra IMM-urilor. Următorul slide, vă rog. Astfel, vă prezint acum câteva recomandări. În primul rând, principiul „gândiți mai întâi la întreprinderile mici” trebuie să fie pe deplin implementat. Aceasta înseamnă că legislația trebuie concepută pentru entități mici. Estimarea costurilor se bazează pe capacitățile firmelor mici. În al doilea rând, instrumentarul pentru o reglementare mai bună trebuie proiectat cu instrumente pentru IMM-uri, dar fără a sufoca analiza cu alte instrumente. Firmele nu trebuie să fie diferențiate doar în funcție de mărimea lor, ci și în funcție de rolul lor economic.
astfel încât analiza să poată studia mai bine efectele indirecte sau cele ulterioare de-a lungul unei lanțuri de valoare Pentru o evaluare a impactului, datele de susținere și pașii analitici trebuie să fie transparenți și puse la dispoziție pentru verificare și studii ulterioare. În al cincilea rând, fiecare consultare publică ar trebui să urmărească o reprezentare adecvată a IMM-urilor, pe lângă răspunsurile primite de la asociații. În al șaselea rând, o evaluare a impactului ar trebui să demonstreze cum consultarea IMM-urilor sau testul IMM influențează opțiunile și alegerile politice. În al șaptelea rând, o propunere ar trebui să introducă măsuri specifice de monitorizare și evaluare pentru IMM-uri. În al optulea rând, supravegherea instituțională a considerațiilor și impactului asupra IMM-urilor trebuie consolidată. RSB ar trebui să joace un rol mai important și să fie mai independent. În al nouălea rând, considerațiile privind IMM-urile trebuie menținute pe tot parcursul procesului legislativ. Testul IMM nu trebuie să înceteze să fie relevant în faza propunerii. Acesta trebuie să fie relevant și în faza de negociere. În al doilea rând, Comisia trebuie să revizuiască în mod regulat poverile cumulative asupra IMM-urilor și să ofere mai mult sprijin. Aceasta este întreaga mea prezentare. Vă mulțumesc foarte mult. Vă mulțumesc, domnule președinte. Și salut orice comentarii și întrebări.
Vorbitor 2ro
Mulțumesc foarte mult. Chiar dacă a fost mai mult de 10 minute cred că studiul este foarte important. Și sper să putem să îl avem pentru toată comisia. Mă bucur că după prezentarea studiului va vorbi Comisia Europeană pentru că personal apreciez foarte mult rezultatul și recomandările pe care le ați făcut și sunt foarte curioasă să vedem ce ne spune comisia legat de rezultatul acestui studiu. Mulțumesc. Așadar va avea cinci minute reprezentantul comisiei reprezentantul. Comisiei de la Digi Grău să văd numele imediat. Este domnul doamn domnul doamna Marie Helen Pradin. Pradins. Sorry.
Vorbitor 1fr
Vă mulțumesc, Doamnă Președinte. Vă mulțumesc și onorabililor membri ai Parlamentului. În primul rând, aș dori să vă mulțumesc pentru comanda acestui studiu. Cred că ne putem felicita doar pentru atenția acordată IMM-urilor și pentru modul în care acestea sunt luate în considerare în evaluarea impactului. Voi încerca să-mi limitez observațiile la cele generale și doresc să punctez câteva aspecte și să vă atrag atenția asupra următoarelor. În primul rând, cred că este important să subliniez faptul că, în orice caz, Unitatea noastră pentru IMM-uri și echipa responsabilă cu metodologia testării IMM-urilor nu a fost deloc implicată sau consultată pentru acest studiu. Nu am fost solicitați, nu am avut ocazia să ne exprimăm opiniile cu privire la document, iar acest lucru este puțin regretabil, deoarece încă de la început am fi putut contribui și cu expertiza noastră. În al doilea rând, cred că, în lumina prezentării care a fost făcută, putem constata doar progresele înregistrate din 2021, de când a fost introdus Pachetul de instrumente pentru o reglementare mai bună din 2021. IMM-urile sunt menționate mai frecvent în evaluările de impact, cuantificarea costurilor s-a îmbunătățit, chiar dacă încă nu este optimă, iar filtrul pentru IMM-uri a fost aplicat tuturor propunerilor începând din 2022. Vreau să spun că cifrele vorbesc de la sine: din cele 224 de evaluări de impact publicate, ponderea celor care includ un test pentru IMM-uri a crescut de la 23% la 93% pentru inițiativele selectate prin filtru, iar mențiunile despre IMM-uri în rapoartele de evaluare a impactului s-au mai mult decât dublat. Astfel, aceasta demonstrează o progres real în sistematizarea luării în considerare a impactului propunerilor asupra IMM-urilor în contextul elaborării actelor legislative. Evident, mai există încă dificultăți care persistă. Acestea au fost evidențiate de studiu. Pentru a îmbunătăți, în special, calitatea acestor evaluări de impact, trebuie abordată lipsa datelor fiabile, explorând, în special, o
IMM-urilor vizate, recurgerea la variabile proxy pentru elemente calitative acolo unde cuantificarea directă nu este posibilă și, în cele din urmă, o comunicare mai transparentă cu privire la lipsurile de date, explicând de ce cuantificarea nu a fost posibilă. În al treilea rând, este vorba și despre a pune mai mult accent, în prezentare, decât în studiu, pe faptul că IMM-urile sunt doar un instrument dintre altele. Acestea abordează o dimensiune, dimensiunea IMM-urilor, într-o etapă foarte specifică a ciclului legislativ. Nu trebuie să uităm că acest proces începe deja înainte, chiar de la originea propunerii, pentru că imediat ce o inițiativă este anunțată, are loc o consultare publică, se realizează o evaluare a impactului, se redactează actul juridic, au loc negocieri între Parlamentul European și Consiliu, iar apoi urmează implementarea. Astfel, încercăm să intervenim în toate etapele acestui proces. Și de aceea există o întreagă serie de instrumente care au fost puse în aplicare și care au fost deja menționate în prezentare: filtrul, testul și verificarea IMM-urilor, care este și el recentă. Și astăzi mă bucur să anunț că vrem să mergem mai departe și că, în ianuarie 2027, ar trebui să fie disponibil un nou instrument. Acesta a fost anunțat în strategia pentru piața unică, care își propune să îmbunătățească piața unică. În ianuarie 2027, ar trebui să publicăm o colecție a ceea ce numim prevederi prietenoase cu IMM-urile, adică bune practici și clauze standard care vor fi puse la dispoziție mai întâi serviciilor noastre, dar și legiuitorilor pentru elaborarea actelor legislative. va fi mai favorabil încă de la început pentru IMM-uri. Acestea sunt prevederi care vor acoperi elementele-cheie ale regulamentului privind reînnoirea sprijinului pentru IMM-uri la fiecare etapă, să spunem. Văd că au existat feedback-uri, așa că voi încheia destul de repede. Am luat foarte bine la cunoștință cele zece recomandări. Multe dintre acestea au fost deja luate în considerare începând cu 2025 și de la studiu. Dacă sunt întrebări, pot intra în mai multe detalii.
În cele din urmă, aș dori să reamintesc că simplificarea pe care Comisia o urmărește și în prezent, care este una dintre prioritățile sale, este, într-un fel, cealaltă față a monedei. Voi menționa cele 12 pachete omnibus pe care Comisia le-a prezentat deja, care vor aduce o serie de îmbunătățiri pentru IMM-uri și vor ușura și povara lor administrativă. Aceasta este estimată la 22,3 miliarde de euro pe an. Dintre care 7,7 miliarde de euro sunt alocate exclusiv IMM-urilor. Și toți știți că există acest obiectiv de a reduce povara administrativă asupra IMM-urilor cu 35 % până la sfârșitul acestui mandat. În concluzie, suntem mulțumiți de studiu. Acesta arată eforturile, iertați-mă, care au fost deja întreprinse. Poate un mic reminder că, pentru ca această schimbare să fie cu adevărat reală, toate instituțiile trebuie să se miște în aceeași direcție. Poate cel mai bun exemplu este regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Recent, ceea ce ar fi putut fi mai favorabil IMM-urilor dacă ar fi fost conceput astfel încă de la început. Aici mă opresc. Sperăm, prin urmare, că colegislativul va prelua această problemă și va îmbunătăți prevederile legislative pentru IMM-uri. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult și acum după prezentarea studiului și poziția comisiei dacă colega de la Renew are un punct de vedere o să vreau și eu să spun o invit să pună întrebări sau să ceară clarificări. Mulțumesc.
Vorbitor 1nl
Ehm voi vorbi în neerlandeză. Ei bine, mulțumesc oricum, și da, cu siguranță vreau să spun ceva în contextul IMM-urilor, pentru că, la începutul mandatului meu, când am intrat în Parlament aici, IMM-urile și simplificarea problemelor pentru IMM-uri erau prioritare pentru mine. Și în cadrul grupului Renew am îmbrățișat pe deplin motto-ul „Gândiți mai întâi la cei mici”. De aceea este foarte important ca această prezentare să aibă loc. Vă mulțumesc și pentru studiul care a fost realizat. Și vă mulțumesc și pentru răspunsul Comisiei. Ehm, studiul, eh, desigur, arată că mai sunt multe de făcut. Ehm, dar văd și Comisia, care, într-adevăr, indică faptul că, din 2021, iar cifrele din studiu arată și ele că, am înregistrat progrese. Dar, în opinia mea, nu este suficient. Principiul „Gândiți-vă mai întâi la întreprinderile mici” încă nu este aplicat suficient, iar acest lucru se reflectă și în studiu. Și cred că importanța acestuia constă în mod deosebit în faptul că antreprenorii, în special IMM-urile, se confruntă aici cu o acumulare de reguli. Astfel, efectul cumulat al diferitelor reguli pe care le adoptăm aici, în această Cameră, înseamnă că, în cele din urmă, cu siguranță antreprenorii mici nu au capacitatea de a revizui toate aceste reguli, de a le vedea și de a le înțelege. Ce mai putem face în privința acestei acumulări de reguli? Văd că comisia lucrează deja la proiecte de acte legislative omnibus, știți. Adică ceea ce numim dezbaterea privind simplificarea. Aceasta este de o mare importanță. Dar, cred că putem face și pași suplimentari în această privință. În rest, este, desigur, important, așa cum s-a recomandat și, să implicăm IMM-urile într-o fază mai timpurie. Și este o rușine că studiul menționează că acest lucru nu se întâmplă încă suficient de mult. În ceea ce privește efectele, eh, costurile pentru IMM-uri și, desigur, și modul în care IMM-urile sunt luate în considerare în reglementări. Și în acest sens, eh, este important și să implicăm IMM-urile mai devreme, eh, astfel încât, așa cum s-a dat exemplul Regulamentului privind ambalajele, să nu mai fie nevoie să revenim ulterior asupra acestui aspect.
în rând. Eh, pentru că asta înseamnă dublă muncă. Așadar, fără a pierde timpul tuturor și, mai întâi, a arunca IMM-urile într-o criză și în stresul legat de ceea ce se pregătește acum la Bruxelles. Și asta este nejustificat. Eh, pentru că cred că este important să luăm asta în considerare încă de la început. Așadar, aș dori să aud cum putem implica mai bine IMM-urile încă de la bun început. Mulțumesc, domnule Președinte. Mulțumesc, domnule Comisar.
Vorbitor 1ro
și distinsul cercetător poate să răspundă la problemă pentru că eu înțeleg de la colega mea că de fapt în IMM-urile nu sunt mulțumite de ceea ce noi facem împreună aici pentru a le ușura viața. Cine dorește să înceapă comisia sau? Eu zic că cercetarea, studiu, dacă puteți să spuneți ceva la ceea ce a ridicat ca problemă. Cum putem să grăbim și să aducem un efect mai bun până la urmă asupra simplificării și reglementării care aduc efecte asupra IMM-urilor?
Vorbitor 1en
Astfel, după părerea mea sau pe baza concluziilor studiului, principiul „Gândiți mai întâi la cel mic” ar trebui să fie pe deplin implementat astfel încât, atunci când Comisia elaborează o legislație, să se gândească mai întâi la impactul asupra acestor entități mici. De exemplu, după cum observăm în unele cazuri sau în unele evaluări de impact, estimarea costurilor este destul de generală și se aplică tuturor întreprinderilor din economie. Însă, în realitate, cea mai mare parte a poverilor revine IMM-urilor, care, de regulă, nu dispun de mijloacele financiare pentru a face față acestor costuri. Cred, prin urmare, că trebuie să se schimbe modul în care Comisia ia în considerare impactul asupra IMM-urilor, adică să se implementeze pe deplin principiul „Gândiți mai întâi la cel mic”. Uneori, IMM-urile par a fi mai degrabă un fel de analiză suplimentară, un adaos la analiza principală, ceea ce, pentru mine, este opusul principiului „Gândiți mai întâi la cel mic”. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc. Comisia un răspuns?
Vorbitor 1fr
Vă mulțumesc, Doamnă Președintă. Ehm, poate o mică remarcă și o observație cu privire la două puncte principale. Ehm, în ceea ce privește principiul „Gândiți mai întâi la cel mic”, adică ideea de a face legislația aplicabilă IMM-urilor, ehm, cred că am explicat acest lucru în discursul meu anterior. Încercăm cu adevărat să ținem cont de acest aspect în toate etapele, ehm. În primul rând, există filtrul. De îndată ce apare ideea propunerii, urmează testul, ehm, apoi verificarea pentru IMM-uri, care este acum un anex obligatoriu al evaluării impactului, care este trimisă nu doar Comisiei, ci și Consiliului și Parlamentului. Și sperăm că în curând va fi dezvoltarea, adică furnizarea serviciilor noastre și setul standard de prevederi pentru Colegiu, care va ține cont de IMM-uri, care, de fapt, depășesc evaluarea impactului și testul SMI pe care le avem în analiza impactului. Astfel, încercăm să avem acest pachet cuprinzător de la început până la sfârșit pentru IMM-uri. Dar poate că aș dori să fac și o a doua observație. Am menționat acest lucru la finalul discursului meu anterior: propunerea este, într-adevăr, pregătită de serviciile Comisiei, adoptată de Colegiul Comisarilor, dar apoi ajunge la Consiliu și Parlament. Și acolo, dacă pot spune, sunt adesea introduse amendamente, și amendamente substanțiale. Nu spun dacă sunt justificate sau nu, dar foarte des nu sunt evaluate suficient din perspectiva impactului asupra IMM-urilor. Știm că acest lucru a fost recunoscut recent, iar eu cred că ideea de a lucra la o metodă de evaluare a acestor impacturi în cadrul celor trei instituții ar fi un lucru bun de implementat într-un mod pe deplin operațional. Desigur, activitatea colegială a instituțiilor constă în a discuta propunerile Comisiei, a introduce amendamente și a le adopta, dar am fi disponibili să evaluăm și impactul pe care aceste amendamente îl pot avea asupra IMM-urilor, și nu doar înainte de adoptarea propunerii.
Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult. O să am și eu două întrebări. Unul pentru. Cei care au făcut cercetătorii care au făcut studiu. Ați spus în prezentarea dumneavoastră că în. Primul rând ați constatat că este o consultare prea mică a IMM-urilor în momentul în care se se generează un nou act legislativ. Și ați vorbit despre plăți întârziate. Întrebarea mea este acum când vorbim și poate și comisia va răspunde la acest lucru, IMM-urile sunt nemulțumite într-un procent foarte mare în toate cele 27 de state legat de funcționarea directivei pe plăți întârziate care din 2013 și nu funcționează cum trebuie această și noi am cerut cel puțin eu personal am cerut să avem un regulament și nu o directivă pentru a se aplica uniform în toate cele 27 de state. Pentru că dacă plata este întârziată pentru o întreprindere mare, efectul este mai mic. Dacă plata este întârziată pentru o firmă mai mică, sigur că efectul este mai mare. Ce părere aveți și dacă ați putea să explicați ce ați vrut să spuneți că firmele ar trebui diferențiate nu numai după cifră de afaceri și număr de angajați, ci și după efectul care îl are în economie, domeniul de activitate în care funcționează? Pentru că am încercat și eu în țara mea, în România, când am fost ministru, să fac o impozitare pe cod CAEN pentru că rata profitului și posibilitatea de capitalizare este diferită în funcție de domeniul în care lucrez, în construcții, în textile, în mobilă și așa mai departe. Nu știu ce ați vrut să spuneți, dar poate ne explicați. Iar pentru comisie vă spun sincer, eu nu am simțit funcționarea small business act. N-am simțit funcționarea gândim la scară mică și după aceea aplicăm și eu spun ca IMM acum nu știu cum ați gândit o, nu știu cum considerați că merge, nu știu pe cine interogați să vedeți dacă sunt mulțumiți sau nu. E adevărat că ați spus că suntem putem să facem noi amendamente, însă eu știu că am fost la negociator la negociere ca și raportor. Comisia este acolo de față și de multe ori se opune când noi vrem să facem o
modificare și știți ce greu merge cu consiliul care de asemenea se opune când venim noi Parlamentul cu o propunere. Dar întrebarea mea este când ați făcut regulamentul pentru ambalaje și regulamentul pentru deșeuri, vă întreb direct, ați consultat IMM-urile? Eu am făcut întâlniri cu în de foarte multe ori pe aceste două documente pe aceste două regulamente și este extrem de împovărător pentru un IMM să aplice regulamentul pe ambalaje și regulamentul pe deșeuri pentru că nu văd aici că este vreo diferență între o companie mare și o companie mică. Trebuie să aplice aceleași regulamente. Mulțumesc.
Vă rog atunci pentru răspuns.
Vorbitor 2en
Bine. Așadar, aș putea să ofer un răspuns scurt la întrebarea președintelui. Deci, când... Când analizăm directiva sau regulamentul privind plățile restante, este este un caz foarte interesant, deoarece în evaluările de impact Comisia a declarat că, în general, feedback-ul părților interesate este pozitiv. Și ceea ce doresc este, de fapt, o regulă unificată pentru toate sectoarele economiei. Acestea vor urma aceeași regulă, iar IMM-urile vor fi diferențiate doar în funcție de mărimea lor. Dar când analizăm diferitele comentarii și, știți, opiniile părților interesate și ale asociațiilor, constatăm că, de fapt Ei au spus, de fapt, că știți, situația plăților cu întârziere diferă semnificativ în funcție de sector. Așadar, nu există nicio modalitate de a avea o singură regulă care să ajute toate IMM-urile din toate sectoarele. Așa că acesta este modul în care avem finanțările: știți, noi finanțăm adesea evaluările de impact, însă IMM-urile nu sunt diferențiate în funcție de rolul lor economic, ceea ce este important atunci când încercăm să înțelegem impactul real asupra IMM-urilor. Aceasta este răspunsul meu scurt. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Thank you. Și acum comisia?
Vorbitor 3fr
Vă mulțumesc, Doamnă Președinte. Poate că ați adresat mai multe întrebări. Voi încerca să răspund la diferitele puncte. În ceea ce privește Legea privind IMM-uri, aceasta a fost introdusă, de fapt, în 2009 și, prin urmare, înainte de înființarea tuturor instrumentelor pe care le-am creat. De atunci, în ceea ce privește reglementarea mai bună, înainte de filtrul IMM, testul IMM și verificarea IMM, acest lucru poate explica de ce IMM-urile nu au fost suficient luate în considerare. Cu siguranță sunteți conștienți că recent am adoptat, în aprilie, o comunicare pentru a îmbunătăți și mai mult situația, care pune accent pe simplitate încă de la începutul propunerilor. Aș dori, de asemenea, să vă reamintesc, în ceea ce privește simplificarea, că, așa cum am menționat în introducerea mea, Comisia a solicitat adoptarea a 12 texte omnibus până în prezent, dar doar trei au fost adoptate. Așadar, avem nevoie de timp pentru ca procesul legislativ să ajungă la final și pentru ca propunerile să fie implementate înainte de a putea produce efecte concrete. Putem regreta timpul necesar, dar acesta este cadrul temporal normal pentru actele legislative. Cu privire la problema plăților întârziate, îmi dau pe deplin seama de frustrarea dumneavoastră. Mai mult decât atât, aceasta este împărtășită la nivelul comisiei și, în special, al unității mele. Acum trei ani, propuneam un regulament pentru a îmbunătăți lucrurile. Parlamentul a fost foarte susținător, dar Consiliul l-a blocat. Au avut loc numeroase discuții; am încercat să deblocăm situația. În fața acestei blocări și a acestei inacțiuni, știți că Comisia a decis să retragă propunerea din programul de lucru adoptat săptămâna trecută. Acest lucru nu înseamnă, însă, că nu dorim să facem nimic pentru a îmbunătăți lucrurile. În prezent reflectăm asupra a ceea ce putem face pentru a implementa mai bine directiva. Ei bine, vom vedea cum se vor putea evolua ulterior lucrurile și discuțiile. În ceea ce privește luarea în considerare a heterogenității IMM-urilor, pentru că este adevărat că vorbim despre IMM-uri, dar acestea
prin natura, sunt foarte diferite în ceea ce privește dimensiunea, sectorul de activitate, precum și între microîntreprinderi și IMM-uri. De fapt, în testul nostru privind IMM-urile, atunci când o propunere legislativă este considerată foarte relevantă, luăm în considerare diferențierea atât în funcție de dimensiune, cât și de sector. Astfel, este ceva ce încercăm să reflectăm pe cât posibil. În cele din urmă, în ceea ce privește regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, care, după cum știm, este criticat pentru că creează sarcini administrative suplimentare pentru întreprinderi și, în special, pentru IMM-uri. Rămâne însă faptul că nu trebuie să uităm obiectivul acestui regulament, care este acela de a îmbunătăți funcționarea pieței unice a ambalajelor și de a crea economii de scară, având în cele din urmă un set unic de reguli. Ideea rămâne să susținem o economie circulară care să reducă dependența de materiile prime și să îmbunătățească securitatea aprovizionării. Regulamentul prevede, într-adevăr, o perioadă de ajustare și scutiri cu cerințe simplificate, inclusiv pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi, care sunt scutite de anumite obiective de reutilizare. Am constatat dificultățile în implementare, motiv pentru care în decembrie anul trecut Comisia a propus un pachet legislativ de mediu (environmental omnibus) menit să suspende obligația producătorilor din Uniune de a desemna un reprezentant autorizat atunci când vând direct utilizatorilor din alte state membre. Aceasta urma să reducă povara semnificativă asociată desemnării unui astfel de reprezentant, deoarece desemnarea unui reprezentant implică costuri mari pentru o companie individuală. Cred că propunerea este pe masă și noi toți în Comisie dorim ca aceasta să fie adoptată cât mai curând posibil. Au avut loc numeroase discuții și un blocaj în Consiliu, cred, dar discuțiile au fost reluate, așa că putem spera la o îmbunătățire a situației.
lucrurile vor merge mai repede și probabil știți că, în cadrul Legii privind economia circulară, Comisia pregătește o reformă mai amplă și semnificativă a sistemelor reprezentative obligatorii. Această reformă se va concentra pe simplificare, armonizare și digitalizare. Astfel, vom încerca să oferim o soluție mai sistematică pentru această dificultate. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Da. Mulțumesc foarte mult. Sigur că totdeauna se poate face mai bine lucrurile și eu sper că în direcția aceea să mergem pentru că așa cum spuneam povara și mă rog așteptarea IMM-urilor este de a reglementa și a simplifica lucrurile. Sigur fără a dereglementa pentru că este bine să avem totuși o piață reglementată. Vreau să mulțumesc domnului cercetător Timothy Young și doamnei reprezentantă al comisiei Digi Grău și sper să putem să avem așa cum spuneați doamna rezultate mai bune pentru eu regret că s-a retras s-a retras propunerea comisiei prin blocajul creat de consiliu dar sper să găsim totuși o soluție să pornim mai departe. Vreau să vă amintesc că avem acum o dezbatere importantă spun un atelier foarte important actul legislativ privind echitatea digitală cum pot fi protejați în mod eficace consumatorii online asigurând în același timp o interacțiune coerentă cu legislația existentă. Avem și vreau să salut aici experți inclusiv pe cei care se alătură online să mulțumesc pentru participarea la acest atelier scopul atelierului este de a face acest schimb de opinii cu privire la modul în care viitorul act legislativ privind echitatea digitală poate consolida protecția consumatorilor online asigurând în același timp consecvență și coerență cu AQ-ul existent al Uniunii Europene. Și vreau să mai știți că atelierul este organizat de departamentul tematic pentru comisia IMCO atelierul este împărțit în două grupuri de dezbatere prima masă rotundă prima dezbatere regândirea protecției consumatorilor în era digitală și aici îl avem pe domnul profesor doamna profesor doctor Emilia Miscenic profesor la Facultatea de Drept din Rijeka este online dacă este conectată 10 minute.
Vorbitor 2ro
16.
Vorbitor 1ro
Urmează după aceea profesor doctor Peter Roth profesor de drept civil comercial și informație Universitatea din Olemburg maxim 10 minute după care sigur colegii deputați pot să intervină înțeleg că este conectată doamna profesor Emilia Miscenic profesor la Facultatea de Drept din Rijeka vă rog doamna profesor.
Vorbitor 3en
Vă mulțumesc foarte mult, vă aud bine. Doamnă președintă onorată, membri distinși ai comisiei, reprezentanți ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, doamnelor și domnilor, este o onoare să prezint această informare solicitată de Comisia IMCO cu privire la problemele orizontale relevante pentru viitoarea Lege privind echitatea digitală. Titlul 'De la consumatorul mediu la cel vulnerabil în mediile digitale' surprinde întrebarea centrală pe care intenționez să o discut: dacă actualele criterii și definiții ale legislației UE privind protecția consumatorilor, cum ar fi 'consumatorul mediu' și 'consumatorul vulnerabil', mai sunt adecvate în mediile digitale. Următorul slide, vă rog. Permiteți-mi, mai întâi, să schițez pe scurt structura prezentării. Voi începe cu o trecere foarte scurtă în revistă a traiectoriei politice care a dus la adoptarea Actului privind echitatea digitală. Apoi, voi trece la miezul prezentării, unde voi analiza reperele, în special în contextul jurisprudenței Curții de Justiție. Într-o a doua etapă, vom analiza aceste repere în contextul mediilor digitale, unde vom discuta noi concepte emergente, precum vulnerabilitatea digitală și asimetria digitală. În cele din urmă, voi încerca să ofer câteva recomandări și opțiuni politice privind posibilele actualizări ale reperelor. Așadar, după cum știm cu toții, propunerea pentru DFA nu a apărut din senin. În 2020, în noua agendă pentru consumatori, Comisia s-a întrebat dacă este necesară o legislație suplimentară pentru a asigura un nivel echivalent de protecție a consumatorilor în tranzacțiile online și offline. Ulterior, Comisia a lansat verificarea de conformitate privind echitatea digitală, urmată de o consultare publică. Rezultatul a fost publicat în octombrie 2024, iar în 2025 a urmat consultarea publică privind viitoarea Lege privind echitatea digitală. După cum se poate observa pe slide, majoritatea reprezentanților au fost consumatori și au fost de acord și au susținut noile reguli privind dark patterns, designul care creează dependență, personalizare, marketingul dăunător al influencerilor și altele asemenea. Majoritatea respondentelor
nu s-a pronunțat asupra problemelor orizontale ale benchmarkurilor pe care le discutăm astăzi, așadar următorul slide, vă rog. Pe scurt, în ceea ce privește verificarea adecvării, deoarece, în linii mari, suntem cu toții familiarizați cu aceste rezultate, pe baza celor cinci criterii examinate pe care le puteți vedea în slide, au fost evaluate Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind clauzele contractuale abuzive, iar constatarea generală a fost că eh legislația actuală a UE în domeniul dreptului consumatorului este, în general, eficientă, dar eficacitatea sa este limitată din cauza unui nivel ridicat de fragmentare juridică. Coerența între directivele în sine este bună, dar coerența externă – în special cu actele-cheie privind digitalul, cum ar fi DSA, DMA, AI Act și altele – ridică probleme. Eficiența suferă din cauza discrepanțelor uriașe în costurile de conformitate pentru întreprinderi și a prejudiciilor cauzate consumatorilor online, care la acea vreme erau estimate la 7,9 miliarde de euro pe an. Diagnosticul general este, prin urmare, foarte clar: obiectivele directivei rămân extrem de relevante, dar fragmentarea juridică, vulnerabilitatea digitală a consumatorilor și aplicarea slabă subminează aceste obiective. Următorul slide, vă rog. Mulțumesc. Uh acum ne îndreptăm către miezul prezentării, unde trebuie mai întâi să facem distincția între definiția consumatorului și criteriul de referință. Definiția consumatorului este utilizată pentru a determina sfera personală a actului relevant, în timp ce criteriul de referință servește drept instrument interpretativ pentru a ajuta la determinarea nivelului de protecție acordat consumatorului. Pe de o parte, avem această definiție juridică a consumatorului, definită prin două criterii cumulative: criteriul personal și cel funcțional. În diferite directive ale UE privind consumatorii, consumatorul este întotdeauna o persoană fizică care acționează în afara unei activități comerciale, întreprinzătorii sau profesionale. Odată ce persoana este definită ca fiind consumator, putem vorbi despre criteriul de referință și despre poziția consumatorului într-o anumită tranzacție juridică. Pe slide se poate vedea că în anii '90 Curtea de Justiție
Justiția a stabilit astăzi un standard obiectiv al consumatorului mediu, care este rezonabil de bine informat, rezonabil de atent și precaut, iar acest lucru s-a realizat prin apelarea la doctrina așa-numitului homo economicus și la paradigma informațională, ceea ce înseamnă că consumatorul este perceput ca o persoană care ia decizii și alegeri raționale și informate pe baza informațiilor disponibile și transparente. Acest lucru a fost ulterior codificat prin Directiva privind practicile comerciale neloiale (UCPD), împreună cu standardul subsidiar pentru consumatorii deosebit de vulnerabili. Iar astăzi ne întrebăm dacă aceste criterii, care au fost stabilite cu mult timp în urmă, mai corespund încă nevoilor consumatorilor în medii digitale, care sunt modelate de algoritmi, recomandări personalizate, personalizare bazată pe date și așa mai departe. Vă rog, următorul slide. Curtea de Justiție, în jurisprudența sa, se bazează ferm pe standardul obiectiv al consumatorului mediu, iar acest standard se aplică și la interpretarea altor directive UE privind protecția consumatorilor, precum Directiva privind clauzele abuzive din contracte, Directiva privind creditul de consum și Directiva privind drepturile consumatorilor. Cu toate acestea, după cum s-a menționat deja, nivelul de protecție a consumatorilor poate varia în funcție de circumstanțele factuale ale cazului, iar jurisprudența a demonstrat un anumit grad de flexibilitate prin ajustarea sau adaptarea acestui standard. De exemplu, aici puteți vedea câteva extrase din diferite cauze în faimoasa cauză Oceano Grupo, unde a fost interpretată problema clauzelor contractuale abuzive sau a existat o linie de cauze în ceea ce privește interpretarea clauzelor contractuale abuzive în contractele de credit sau de ipotecă. Curtea de Justiție a concluzionat că acest consumator mediu se află într-o poziție mai slabă față de comercianți, în special în ceea ce privește puterea de negociere, nivelul de cunoștințe și informațiile disponibile. Aici putem vedea, de exemplu, cauza spaniolă Duarte Juero legată de neconformitatea bunurilor, iar Curtea de Justiție a considerat că consumatorul care nu a reușit să invoce unul dintre drepturile în procesul civil era neștiutor.
eh ale drepturilor sale, astfel încât acest lucru ne-a arătat practic că criteriul este deja sensibil la context în practică și că există posibilitatea de a codifica această practică a Curții de Justiție, păstrând standardul obiectivului în timp ce se includ circumstanțele, inclusiv cele digitale, care pot transforma un consumator mediu într-o parte mai slabă și chiar vulnerabilă. Următorul slide, vă rog. Acest lucru ne aduce la criteriul consumatorului vulnerabil eh care este recunoscut în prezent în Directiva UCPD privind drepturile consumatorilor, Legea privind IA, Legea Regatului Unit și alte acte legislative într-un mod similar, dar inconsistent și se axează predominant pe caracteristici personale, așa cum puteți vedea în slide, precum deficiențe mintale și fizice, vârstă, credulitate, acordând mai puțină atenție factorilor externi care necesită o atenție specială, în special atunci când vorbim despre provocările mediilor digitale. Următorul slide, vă rog. În acest sens, conform raportului BUC din 2020, vulnerabilitatea digitală și asimetria digitală asociată în relațiile B2C sunt noțiuni conectate, iar vulnerabilitatea decurge direct din arhitectura structurală a piețelor digitale și din tehnicile digitale utilizate în acestea, precum practicile manipulative nedrepte care fac ca consumatorii să fie vulnerabili din punct de vedere digital și care duc adesea la decizii tranzacționale care nu sunt informate sau raționale. Asimetria în relațiile B2C crește în mediile digitale și acest lucru este, desigur, recunoscut și prin exemplele și extrasele din jurisprudența Curții de Justiție, care recunoaște impactul acestor tehnici asupra alegerilor consumatorilor online. Aici putem menționa mai multe cazuri, dar, din cauza limitării de timp, să ne referim doar la Compass Banka menționat anterior pe slide-ul precedent, unde s-a recunoscut că standardul consumatorului mediu nu exclude luarea în considerare a acestui aspect.
eh influența prejudecăților cognitive eh asupra consumatorului mediu uh următoarea prezentare vă rog. Astfel, în briefing, recomand actualizarea ambelor referințe pentru consumatorul mediu și cel vulnerabil, menținând standardul Curții de Justiție, dar adăugând criterii care să reflecte provocările mediilor digitale. Cum să procedăm? Prin introducerea unor noi concepte precum vulnerabilitatea digitală și asimetria digitală asociată, deoarece acestea pot afecta în mod evident atât consumatorii medii, cât și pe cei vulnerabili în mediile digitale. Următorul slide, vă rog. Firește, modul de reglementare va depinde de forma actului, iar în opinia mea, ideea inițială de a evita fragmentarea juridică printr-o abordare sistematică de actualizare a directivelor pare a fi fost abandonată. Așadar, indiferent de direcția în care se va merge, legislativul trebuie să fie atent pentru a asigura coerența externă cu conceptul-cheie digital, deoarece știm cu toții că acesta poate afecta aplicarea legii. Următorul slide, vă rog. Iar aici sunt principalele concluzii pe care le-am menționat deja. Datorită limitării timpului, nu le voi repeta. Vă mulțumesc pentru atenție și vă mulțumesc și pentru oportunitatea, ca consumator vulnerabil, de a putea lua cuvântul online din cauza problemelor mele de dizabilitate. Vă mulțumesc foarte mult pentru posibilitate și atenție.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult și sper să rămâneți alături de noi pentru că vor fi intervenții din partea colegilor după cum ați observat cercetarea doamnei profesori Emilia Mișenici se s-a axat pe dreptul privat european drept împotriva discriminării și a drepturilor consumatorului în revine plăcerea să-l invit acum pe domnul profesor Peter Rot profesor titular de drept civil comercial și al informației la Universitatea din Oldenburg contribuția domniei sale sigur va completa această dezbatere cercetarea domnului profesor se axează pe efectele digitalizării asupra dreptului privat a durabilității și a asigurării respectării legislației în materie de protecția consumatorilor 10 minute domnule profesor
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președintă, onorabili membri, doamnelor și domnilor. Sarcina mea este să analizez câteva aspecte mai concrete ale Actului privind echitatea digitală, iar probabil că toți știți că proiectul de act privind echitatea digitală sau proiectul de regulament a fost scurs la cel mai bun moment posibil, și anume după ce ne-am pregătit prezentările. Am avut 10 minute să arunc o privire și voi încerca să fac legătura între ceea ce am văzut și ceea ce propun. Următorul slide, vă rog. Așadar, nu este necesar să repet toate obiectivele DFA. Voiam doar să menționez că majoritatea acestora – creșterea siguranței juridice, reducerea fragmentării juridice, evitarea fricțiunilor, simplificarea cadrului juridic – ar beneficia pe toată lumea: atât consumatorii, cât și comercianții, care ar avea un cadru mai clar de lucru. Și, desigur, piața internă. Și, firește, toate acestea ar trebui să se realizeze la un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Următorul slide, vă rog. Așadar, ceea ce doresc să fac este să analizez trei practici: pattern-uri întunecate, practici de marketing influente și practici de personalizare, precum și unele aspecte practice, cum ar fi sarcina probei și precizia pentru comercianții mici. Le voi aborda identificând lacunele în incertitudinile juridice și eventualele fricțiuni cu alte acte legislative și apoi voi prezenta câteva soluții posibile. Următorul slide, vă rog. Așadar, începând cu dark patterns, avem, desigur, unele legislații existente, dar acestea acoperă doar anumite aspecte. DSA acoperă doar platformele online, directiva privind drepturile consumatorilor acoperă doar vânzarea la distanță a serviciilor financiare, iar actul privind IA acoperă doar dark patterns generate de inteligență artificială. Dacă UCPD le acoperă sau nu – și în ce măsură – este nu doar subiect de discuții academice, ci și de jurisprudență deja contradictorie în instanțe. Și același lucru se aplică legislației privind protecția datelor, RGPD, unde dark patterns pot afecta, desigur, consimțământul liber și informat, dar în ce măsură o fac efectiv și care este criteriul de referință este din nou foarte controversat dezbătut.
deci, următoarea prezentare, vă rog. Toată lumea simte o nevoie clară de a reglementa dark patterns, în special și pe cei care au răspuns la consultare, precum și posibilele soluții, iar aceasta este cea care, după câte am văzut, a fost aleasă acum de Comisie: o interdicție clară în Directiva privind practicile comerciale neloiale, o listă exemplificativă a dark patterns pentru a concretiza ce înseamnă de fapt această noțiune largă și pentru a oferi îndrumări, în special comercianților, cu privire la ce le este permis sau nu să facă. nu, și pentru a oferi Comisiei puterea de a concretiza aceste diverse forme și tipuri de dark patterns în legislație delegată. Aș dori să adaug ceva ce nu am văzut încă – și anume, chiar și o încercare de a standardiza anumite cerințe legale acolo unde nu este nevoie să lăsăm spațiu pentru creativitatea comercianților. Exemplul meu sunt banner-urile de cookie-uri: nu înțeleg de ce fiecare are nevoie de unul diferit. Mulțumesc. Următorul punct: marketingul influențării, care nu este încă explicit reglementat la nivelul UE, dar, evident, directiva UCBD se aplică, deoarece influența poate fi exercitată de comercianți. Întrebarea este: în ce circumstanțe sunt ei comercianți și se aplică directiva UCBD? Și ce trebuie să facă exact pentru a semnala că utilizează comunicare comercială? Aici putem vedea deja o fragmentare juridică considerabilă în cadrul Uniunii Europene și chiar în statele membre: legislația spaniolă care a apărut odată cu transpunerea directivei privind serviciile media audiovizuale, regula specială germană din legea germană privind practicile comerciale neloiale, cel mai cuprinzător sistem din Franța și jurisprudența națională divergentă. Următorul slide, vă rog. Și aici este nevoie clară de reglementare – și văd că există deja una în propunere, deci avem nevoie de o prevedere specială care să clarifice cine este comerciant și ce trebuie să fie dezvăluit. Aș susține, de asemenea, standardizarea dezvăluirilor: ce trebuie să spui exact și
comisia propune două, eh, două noțiuni care pot fi utilizate: publicitate și cooperare comercială, ceea ce cred că este o idee excelentă. În plus, există aspecte, în special din legea franceză, care merită preluate, precum protecția specială a minorilor împotriva influențelor și domenii speciale în care această influență poate fi deosebit de riscantă – domenii care pot fi deosebit de riscante, precum sănătatea sau serviciile financiare, unde poate să nu fie o idee bună să existe influență de marketing. Astfel, ar putea exista unele interdicții. Și unele dintre acestea sunt deja incluse în propunere. Eh, un alt aspect care a apărut și pe care l-am observat și eu este că trebuie să fie clar că comercianții care folosesc influenceri pentru a-și promova produsele trebuie să răspundă pentru ceea ce fac. Astfel, ei trebuie să aibă obligația, poate, de a-i învăța ce le este permis și ce nu și sunt responsabili dacă nu respectă regulile. Următorul slide, vă rog. Prețurile personalizate, unul dintre preferatele mele. Există unele legislații explicite, dar acestea sunt de obicei considerate insuficiente, deoarece în Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind creditul de consum există doar obligații de informare, și anume că se aplică prețuri personalizate, dar nu și cum. Astfel, consumatorii nu pot înțelege cu adevărat ce înseamnă acest lucru. În ceea ce privește Directiva privind practicile comerciale neloiale, există incertitudine juridică. Unii au susținut că personalizarea prețurilor ar trebui tratată ca informație materială în sensul omisiunii înșelătoare, dar acest lucru nu a fost niciodată testat în instanță, deci nu știm. Există cu siguranță lacune, deoarece Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind creditul de consum nu acoperă totul, motiv pentru care este nevoie de reglementare. Posibile soluții – următoarea prezentare, vă rog – ar fi, desigur, cea mai radicală: o interdicție totală a prețurilor personalizate, care, de fapt, ar fi preferată de majoritatea respondenților. O soluție mai puțin radicală ar fi un sistem de opt-in sau opt-out, în care s-ar putea alege să nu fie supuși practicilor de personalizare a prețurilor. Cel puțin, s-ar putea
și asta este ceea ce am văzut în propunere: trebuie interzisă utilizarea datelor sensibile pentru personalizare și nu trebuie să se targeteze minorii cu practici de personalizare. Și, desigur, dacă s-ar face asta, ar trebui ajustate și celelalte acte juridice, Directiva privind drepturile consumatorilor și CCD-ul în consecință – marketing personalizat, următoarea prezentare. Aceeași problemă, desigur: în fundal avem, desigur, RGPD-ul, legislația privind protecția datelor, pentru că marketingul personalizat implică faptul că cineva a obținut datele personale în primul rând, dar asta se întâmplă cu mult înainte de marketing și toată lumea știe că nimeni nu citește declarațiile privind protecția datelor, așa că nu este foarte util. Pe de altă parte, nu este clar în ce măsură acest aspect poate fi acoperit de UCBD și ar putea exista practici agresive legate de asta, dar nu a fost niciodată testat în instanță. Oamenii simt că există nevoie de reglementare și de posibile soluții – următoarele prezentări sunt cam la fel și în ceea ce privește prețurile personalizate: ar putea fi un sistem de opt-in sau opt-out sau cel puțin interzicerea utilizării datelor sensibile și interzicerea marketingului personalizat către minori. Ultimele două puncte le-am văzut în propunere, primul, din păcate, nu. Următoarea prezentare. În ceea ce privește aspectele practice, totul depinde de această zonă a cutiei negre cu sarcina probei: dacă lăsăm organizațiilor de consumatori sau consumatorilor individuali să dovedească că există pattern-uri întunecate în designul site-ului web, nu va fi aplicare a legii, nu va fi aplicare privată a legii și vom rămâne cu aplicarea publică care poate funcționa în unele state membre, dar nu în altele. Regula actuală a articolului 12 din UCBD este clar insuficientă din mai multe motive, pentru că, în primul rând, se referă doar la fapte și nu la designul site-urilor web și lasă aplicarea regulilor la discreția instanței. În plus, în statele membre s-au dezvoltat diferite standarde, iar unele sunt mai favorabile reclamantului decât altele.
așadar, există cu siguranță o nevoie uh de reglementare, în special și în ceea ce privește un teren de joc echitabil în statele membre diferite următoarea diapozitivă vă rog soluția pe care o consider cea mai convingătoare este să urmăm modelul directivei privind răspunderea pentru produse, care a fost recent reformată și abordează exact aceeași problemă, și anume problema cutiei negre în cazul produselor inteligente etc. Ar trebui să existe, prin urmare, un drept la dezvăluire, în care, de exemplu, un model întunecat sau personalizarea prețurilor este făcută plauzibilă de reclamant, astfel încât să pară că vezi prețuri diferite și nu poți explica de ce, ceea ce face foarte plauzibil faptul că se întâmplă ceva în fundal. Și apoi sancțiuni dacă design-ul site-ului nu este dezvăluit de comerciant. Mai este și ceva de spus despre standardul de probă: până unde trebuie să convingi instanța? Ai nevoie de o probă deplină sau este suficientă o probabilitate că există un model întunecat în fundal? De asemenea, aici există standarde diferite în statele membre următoarea diapozitivă acum tocmai am discutat despre IMM-uri, așadar am și ceva de spus despre comercianții mici întrebarea este dacă mulți comercianți mici nu își proiectează singuri site-urile, ci cumpără site-ul așa cum este de la vânzători precum Shopify și nu știu neapărat ce fac, nici nu ar ști că există un model întunecat sau o practică de personalizare în fundal și întrebarea este dacă trebuie să îi protejăm cumva și o soluție posibilă, pe care am văzut-o și în propunere, este un drept de despăgubire împotriva părții a treia care le-ar fi putut vinde sau proiecta site-ul, inclusiv un model întunecat sau o practică de personalizare ilegală este un sistem pe care îl regăsim și în directiva privind vânzarea de bunuri și în directiva privind conținutul digital și serviciile digitale și are sens să includem aceste părți terțe în sistem s-ar putea chiar să le includem mai direct, ca în dreptul privind răspunderea pentru produse, ca persoane terțe responsabile pentru modelul întunecat încă de la început
ați putea să le vizați direct, ați putea aborda problema la sursă și nu doar la numeroasele sale manifestări, dar asta nu este prevăzut în propunere. Pe lângă asta, s-ar putea lua în considerare o anumită relaxare a răspunderii, având în vedere că UCBD este un act juridic obiectiv, astfel încât este suficientă constatarea încălcării, fără a fi necesară dovada neglijenței pentru a fi tras la răspundere. Dar aceasta este o decizie politică. Ultimul punct: voiam doar să menționez că, în cadrul agendei de simplificare, interdicții clare și standarde clare ar putea, de asemenea, reduce confuzia și complexitatea și, prin urmare, ar putea reduce costurile tranzacționale, ar putea simplifica activitatea și ar putea contribui la crearea unui teren de joc mai echitabil între marii și micii comercianți, deoarece marii comercianți își pot permite practici de personalizare, în timp ce micii comercianți poate că nu vor putea face acest lucru, și marii comercianți pot reuși. pot crea modele întunecate în designurile lor de site-uri web, la care comercianții mici s-ar putea să nu poată face față, mulțumesc
Vorbitor 1ro
my presentation mulțumesc domnule profesor iată am ascultat pe doamna profesor Emilia sper că este alături de noi și pe domnul Peter Ruth acum dragi colegi pe principiul cash di dacă e pipi dorește să intervină ok.
Vorbitor 1en
Dora David: Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezentările cuprinzătoare. Este foarte util să vedem amploarea problemelor și posibilele soluții. Am o întrebare legată de modul în care putem face soluțiile rezistente în viitor, pentru că cred că deja avem o soluție rezistentă în viitor: legile privind protecția consumatorilor bazate pe principii. Ați menționat UCPD în ceea ce privește practicile întunecate. Cred că UCPD acoperă în mod clar practicile întunecate, deoarece acestea determină consumatorul să ia o decizie de tranzacție pe care nu ar fi luat-o dacă ar fi fost conștient de design. Având în vedere extinderea unei liste negre, care pare a fi soluția propusă în DFA, cum vom asigura, în opinia dumneavoastră, că legea rămâne rezistentă în viitor și nu trebuie actualizată la fiecare două minute? Cred că ghidurile sunt mai flexibile în acest sens. Și vreau să mă asigur că nu eliminăm flexibilitatea unui regim bazat pe principii pe care îl avem deja. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
mulțumesc mult SND Crystal
Vorbitor 1en
mulțumesc foarte mult, înainte de toate, pentru prezentarea dumneavoastră de astăzi, care a fost foarte interesantă și utilă pentru activitatea viitoare cu DFA. În primul rând, cu privire la întrebarea despre consumatorul mediu versus consumatorul vulnerabil, cred că nu sunt chiar de acord cu această abordare, așa cum ați spus și dumneavoastră, domnule profesor. Nu sunt sigur că această modalitate de a privi consumatorii mai are sens astăzi. Nu m-aș considera un consumator vulnerabil: sunt bine educat, știu să citesc, să scriu și să înțeleg mai multe limbi etc. Totuși, uneori am probleme când cumpăr bunuri online și sunt înșelat într-un fel sau altul. Întrebarea este: nu ar trebui să renunțăm la această împărțire între consumatori medii și vulnerabili și să vorbim pur și simplu despre consumatori, asigurându-ne că toți sunt protejați, indiferent de circumstanțe? Poate fi vorba de practici întunecate, dar și de faptul că, de exemplu, o anumită magazin online se dă drept unul danez – acum știu cum să verific asta, dar tot pot fi înșelat. Cred că așa ar fi răspunsul meu, dar cred că astăzi, fiind consumator și cumpărând online, nu avem aceeași protecție ca în lumea offline. În trecut, dacă cumpărai un produs defect, mergeai la magazin, vorbeai cu cineva care îți explica drepturile tale etc. – era o persoană cu care puteai vorbi. Astăzi nu știi nici măcar dacă poți lua legătura cu cineva, nu primești răspuns sau, dacă primești, poate fi generat de un chatbot și nu servește la nimic. Nu știi unde stai atunci când trebuie să returnezi un produs, chiar dacă aveam și noi protecții bune în acest sens. Întrebarea mea este: trebuie să mai păstrăm această împărțire între consumator mediu și vulnerabil sau ar trebui să vorbim pur și simplu despre consumatori? Și în privința tuturor acestor sugestii bune…
tocmai am auzit cea de-a doua prezentare despre interziceri și prețuri personalizate etc. Eu mă întreb și eu: dacă punem lucruri pe o listă și le interzicem, nu există riscul ca magazinele sau platformele să inventeze noi instrumente care să facă lucrurile și mai dificile? Sincer, nu știu cum să abordăm asta. Vreau ca consumatorii să fie mai bine protejați decât sunt acum când cumpără online, dar mă tem și că, dacă suntem prea preciși, asta va deveni atât de convenabil încât și eu mă tem puțin de asta. Am văzut exemple de cum, odată ce avem o idee, ei găsesc modalități de a o face cât mai convenabilă. De aceea ezit să interzicem lucruri în mod concret. De asemenea, la DSA, când am vorbit despre pattern-uri întunecate, a fost mai degrabă în general, pentru că este greu să le descriem astfel încât să acoperim totul. De aceea este mai bine să păstrăm termenul și să lăsăm instanțele să ne ajute să decidem prin hotărâri în cazuri concrete. Am îndoielile mele. Aș vrea să aud punctele voastre de vedere despre cum priviți această problemă. Dar, în general, cred că nu protejăm suficient consumatorii când sunt online. Problema este că este greu să găsim echilibrul potrivit: nu vrem să distrugem pe cei buni, dar trebuie să ne asigurăm că cei răi sunt opriți. Am abordat o parte din asta în DSA, dar cred că, în general, trebuie să ne asigurăm că este posibil să intrăm în contact cu cineva la un magazin, chiar dacă este online. Mulțumesc foarte mult, mulțumesc, Crystal. Renew, poate o scurtă remarcă. Mulțumesc pentru prezentări. Sunt curioasă să aud răspunsul, și la întrebarea de ce nu toți consumatorii sunt protejați și de ce nu se face diferența. În prezentare s-a spus că nu trebuie să facem un pas înapoi, dar cred că, în acest moment, de fapt toți consumatorii sunt în pericol, dacă putem spune așa.
și pe de altă parte, desigur, trebuie să suni pe cineva, firește, în cadrul reglementărilor vamale, la persoana responsabilă pentru a discuta ce dificultăți vedeți acum în implementare. Mulțumesc.
any studies that you know of that transparency will actually support consumers uh uh and whether that's uh that's a good idea um once again I think if we if we don't uh take these steps right now we're making a historical mistake as uh as Europe uh both in uh failing to protect our consumers but also protecting our democracy so curious what will actually come out on Wednesday thank you very much mulțumesc
Se traduce…
Vorbitor 1ro
și acum dacă doamna profesor Emilia Mișcenic este încă conectată o rog să dea răspuns și după aceea domnul profesor Peter Rut
Vorbitor 1en
uh thank you very much um thank you for your questions uh which are uh not only interesting but they are really to the point I actually agree with the with your uh statements and um maybe this was misunderstood in the presentation because as I said in the briefing I I actually do recommend that this average consumer benchmark which needs to be updated and which was created by the court of justice uh needs to be updated in the sense of uh acknowledging that we are as you said and explain uh all vulnerable uh digitally uh but when it comes to vulnerability um and um I was of course thinking a lot about it reading a lot about it this distinction as you said between um vulnerable and average consumer which um exists in the from unfair commercial practices directive um I wrote about it years ago that we have to make this distinction between digital vulnerability and uh consumer vulnerability as um prescribed by the uh unfair commercial practices directive because um under commercial practices directives um consumer vulnerability is uh focused on these certain certain personal characteristics uh where we look as I said informative we look at the age and usually what is meant of course under consumer which are particularly vulnerable are children are elderly people and there are studies actually studies from the European Commission um years ago um um covering uh practices online and showing that um there is actually a distinction between average and and vulnerable consumer and that digital techniques unfair um commercial practices affect vulnerable consumer more than than average consumer although uh this is very very interesting discussion and we should really think about as you said whether we should change the legislation uh to to merge to merge it all on Thursday I don't know whether you have noticed there was a orcla case uh the the judgment came after our briefing uh where the court of justice uh which I said said um explained the benchmarks came up with the interpretation of the notion of the definition of the consumer and
Se traduce…
eh imaginea făcea din nou o distincție între consumatorul mediu, dar apoi s-a interpretat că acest consumator mediu poate include și consumatori vulnerabili, precum copiii, deși era vorba despre un caz privind designul unui detergent care poate induce în eroare prin ambalaj, putem aplica prin analogie și la vulnerabilitățile digitale și putem spune că există categorii, precum a menționat instanța, în care riscul de confuzie în cadrul acestor categorii crește atunci când vine vorba de aceste categorii, așa că nu sunt sigur dacă am reușit să explic clar, dar cred că, în principiu, suntem de acord în privința acestor puncte, că, așa cum ați spus, toți suntem vulnerabili digital și expuși în anumite cazuri, desigur, depinde de la caz la caz, vă mulțumesc foarte mult, vă mulțumesc foarte mult. Acum, domnule profesor Rot, bine, vă mulțumesc pentru aceste întrebări provocatoare, eh, aș dori să încep prin a spune că, în scurta mea prezentare, am indicat că aș fi putut imagina un nivel mai ridicat de protecție în anumite domenii, iar întrebarea este mereu: doriți să așteptați soluția perfectă și să nu obțineți nimic, sau doriți să obțineți un anumit progres? Cred că în propunere există unele progrese, dar și unele lacune. Transparența – sunt foarte sceptic. Am doi băieți de 17 și 22 de ani și mă îngrijorează foarte mult că ei ar putea înțelege ceva din asta. În special, cred că această generație este pierdută în privința transparenței, așa că nu văd cum ar putea fi acest lucru foarte util. În ceea ce privește întrebările despre reglementarea viitorului: desigur, dreptul consumatorului a fost mereu basmul cu părul și ariciul. Imediat ce legislativul propune ceva, ariciul este deja la celălalt capăt al pistei. Dar asta nu poate fi un motiv să nu acționăm împotriva problemelor existente. Așadar, cred că trebuie să abordăm ceea ce avem, să rămânem flexibili și, desigur, nimeni nu vrea să renunțe la abordarea bazată pe principii.
o opțiune de rezervă atunci când nu există reguli specifice, ei bine, desigur că sunt necesare, dar altfel cred că această soluție în straturi – care presupune a avea principiul, exemple concrete și chiar o descriere sau o concretizare a ceea ce sunt aceste exemple, cum ar fi modelele întunecate – este rezonabilă, plus flexibilitatea care vine odată cu legislația delegată în acest domeniu, pe care proiectul o prevede în articolul 103, este, în acest moment, cea mai bună soluție posibilă. Dacă, în schimb, așteptăm ca sistemul judiciar să rezolve problemele, vom aștepta mult timp. Sunt din Germania și, cel puțin în Germania, avem multă jurisprudență, iar dacă există jurisprudență în UE, aceasta este în Germania, pentru că suntem o societate litigioasă și toată lumea vrea să dea în judecată pe toată lumea. Dar dacă ne uităm la alte state membre, acestea nu vor avea nimic în următorii cinci sau zece ani, iar asta nu poate fi calea de urmat. Prin urmare, cred că exemplele concrete în legislație, plus o anumită flexibilitate cu legislația delegată, sau, dacă nu există legislație delegată, cel puțin orientări – dar orientări cu viziune de viitor, nu orientări care să rezume doar ceea ce au decis deja instanțele, pentru că asta deja știm – este, în acest moment, cea mai bună soluție posibilă. Opt-in, opt-out, da, sunt total de acord. Vreau să spun că opt-in este atât de… opt-out este mult mai puțin eficient decât opt-in, a fost întotdeauna opțiunea preferată a comercianților, pentru că știu că nu se va întâmpla nimic. Este o decizie politică.
Vorbitor 1ro
mulțumesc mult doamnei profesori Emilia Misenici și domnului profesor Peter Rot și colegilor care au prin întrebările puse au mai suplimentat să spun informațiile care ni le au dat domnii profesori și sper să putem să și comisia să țină cont de ceea ce recomandă specialiștii mulțumesc foarte mult trecem acum la celălalt punct la fel de interesant actul legislativ privind echitatea digitală calea de urmat aici avem pe domnul profesor asistent la Facultatea de Drept și Administrație Universitatea din Cracovia domnul Palca celălalt nume e dificil de pronunțat aveți maxim 10 minute să faceți prezentarea dumneavoastră și vă mulțumim că sunteți aici
Vorbitor 1en
doamnă președintă, membri onorabili ai comisiei, doamnelor și domnilor, vă mulțumesc foarte mult. Este o mare onoare pentru mine să fiu aici alături de dumneavoastră. Următorul slide, vă rog. În contribuția mea scrisă am fost rugat să abordez două întrebări: în primul rând, cum s-ar putea înțelege conceptul de design adictiv în Legea privind cuptorul digital și care sunt opțiunile de reglementare existente; și, în al doilea rând, care sunt avantajele și dezavantajele gândirii la Legea privind cuptorul digital ca regulament sau ca directivă și, în cazul unei directive, care sunt argumentele pentru sau împotriva armonizării minime sau maxime. Aceste întrebări vor structura și prezentarea mea orală de astăzi. Următorul slide, vă rog. Vorbim despre designul adictiv în documentele oficiale ale Uniunii de peste jumătate de deceniu. Acesta a fost menționat în mod proeminent în Ghidul interpretativ al Comisiei din 2021 privind UCDP. De atunci, avem două instrumente obligatorii: DSA, care menționează doar designul adictiv în considerentele sale, dar care cuprinde anumite obligații adresate platformelor foarte mari online, care ar putea fi utilizate pentru a combate designul adictiv, și Legea privind IA, unde, de asemenea, articolul 5 prevede anumite modalități prin care s-ar putea acționa împotriva designului adictiv. În ghidul interpretativ îl regăsim, de asemenea, menționat. Evident, în această perioadă a apărut și Rezoluția Parlamentului European din 2023, care a cerut Comisiei să ia măsuri împotriva designului adictiv, iar în septembrie a acestui an am văzut propunerea pentru Regulamentul UE privind copiii, care include prevederi privind reglementarea designului adictiv. Astăzi am văzut, de asemenea, scurgeri ale propunerii neoficiale, încă, pentru Legea privind echitatea digitală. Următorul slide, vă rog. În acest sens, trebuie să reținem că există deja instrumente obligatorii pe masă, iar Legea privind echitatea digitală trebuie, evident, să fie compatibilă cu toate acestea. Nu dorim ca aceasta să fie în vreun fel incompatibilă, dar, în același timp, putem învăța din limitările documentelor existente. În propunerea scursă am văzut că ideea pentru Legea privind echitatea digitală este de a abroga UCDP, astfel încât, dacă va fi adoptată în forma propusă, vom înlocui UCDP-ul.
avem deja DSA și AI Act care sunt deja obligatorii, iar UE reduce Legea UE privind copiii care este discutată în această perioadă. Următorul slide, vă rog. Când discutăm noțiunea de design care creează dependență, trebuie să ne amintim că însuși cuvântul „dependență” aduce în minte asocierea cu sănătatea, stilurile de viață nesănătoase, lucruri ale adulților care sunt dependente, cum ar fi alcoolul, tutunul, jocurile de noroc. Și în anumite situații, când vine vorba de utilizarea excesivă în mod specific, aceste intuiții sunt corecte. Totuși, trebuie să ne amintim și că din perspectiva medicală și psihologică, nu orice comportament în care o persoană se implică mai mult decât ar dori sau mai mult decât consideră altcineva că ar trebui nu este recunoscut ca dependență din perspectiva psihiatrică. Dependențele sunt recunoscute foarte rar în DSM-5, care este unul dintre cele două puncte de referință; doar tulburarea de jocuri de noroc este considerată dependență în sens psihiatric. În CIE-11 există și tulburarea de jocuri video, însă toate celelalte comportamente în care o persoană se implică mai mult decât ar dori nu sunt încă recunoscute de comunitatea medicală. Desigur, există psihiatri care au propus să recunoaștem și dependența de rețelele sociale, dar există anumite criterii care ar trebui îndeplinite dacă acest comportament ar deveni o tulburare pentru ca cineva să fie considerat dependent. Aceste criterii includ: importanța dată (salience), modificarea dispoziției, toleranță, simptome de sevraj, conflict și recădere, la fel ca în cazul multor alte dependențe. Următorul slide, vă rog. În acest sens, faptul că anumiți consumatori se consideră ei înșiși dependenți sau cred că au o anumită problemă nu corespunde neapărat cu numărul de persoane care manifestă de fapt simptomele. Chiar dacă am accepta criteriile propuse în prezent în literatura de specialitate pe care le-am citat în contribuția mea, unele studii arată că aproximativ 10% din populație poate fi spus că suferă de aceste criterii, în timp ce, în același timp, persoanele care pretind că sunt dependente în diferite studii citate sunt mult mai numeroase.
important, deoarece dacă sănătatea este prezentată ca principalul motiv pentru reglementarea designului adictiv, acesta va fi și principalul domeniu în care comercianții se vor apăra, spunând: uitați-vă, nu oricine folosește mai mult serviciul nostru decât ar dori este cu adevărat dependent – se numește design adictiv. Aceasta va fi una dintre posibilele căi de apărare. Ne putem imagina că legislatorul Uniunii poate da noțiunii de design adictiv un sens autonom. Noi o putem defini, Uniunea o poate defini în izolare față de modul în care psihiatrii și psihologii gândesc despre dependență, iar apoi apare întrebarea cum ar trebui definit exact designul adictiv. Ceea ce vedem în propunere, în propunerea scursă a DFA, este că există o listă de anumite caracteristici care ar trebui considerate exemple ale unui comerciant care utilizează design adictiv. Totuși, aceasta nu este singura posibilitate. S-ar putea imagina și o clauză generală și, de asemenea, un fel de interdicție generală bazată pe această clauză generală. Dar, din nou, toate aceste soluții au avantaje și dezavantaje. Cred că trebuie să avem în vedere că cauza principală a utilizării acestor caracteristici de către furnizori este modelul de afaceri bazat pe publicitate. Cu cât consumatorii petrec mai mult timp online, cu atât furnizorii câștigă mai mulți bani, așa cum a fost deja menționat de către distinsul deputat în timpul discuției despre prezentarea anterioară. Următorul slide, vă rog. Un alt aspect pe care doresc să-l subliniez este că nu este în mod necesar cazul ca problema designului adictiv să fie abordată în DFA într-un mod orizontal pentru toți comercianții posibili. Ne putem imagina diferite măsuri, de la interdicții absolute până la un anumit tip de gestionare a riscurilor, cum avem în DSA împotriva vloggerilor, sau obligații de informare, care sunt cel mai puțin intruzive pentru comercianți și posibil cel mai puțin utile pentru consumatori. Dar ne putem imagina că vor exista anumite tipuri de servicii care vor trebui să respecte anumite măsuri, în timp ce alte tipuri de servicii vor respecta alte măsuri.
şi altele, ne-am putea imagina o lume în care rețelele de socializare au o reglementare diferită față de, de exemplu, furnizorii de servicii de streaming video sau magazine etc., etc. Așadar, în momentul de față, în proiectul scurs, avem acest articol general adresat tuturor comercianților, respectiv opțiunea de a renunța la caracteristicile enumerate în regulament, care poate fi modificată de către Comisie. Totuși, s-ar putea imagina că ar putea exista mai multă nuanțare aici. Următorul slide, vă rog. În cele din urmă, alegerea care va fi făcută va fi dictată de exact care este scopul pe care DSA trebuie să îl realizeze: un scop de protecție mai bună a consumatorilor sau o conformitate mai ușoară este genul de scop asupra căruia toată lumea poate fi de acord, dar este vorba despre întrebarea cum anume operăm protecția mai bună a consumatorilor, ce anume dorim să realizăm, care ar dicta alegerile de aici. Există posibilitatea unei lumi în care ne-am putea imagina că, pentru anumite tipuri de servicii sau pentru anumiți consumatori, nu dorim deloc expunerea la designuri care creează dependență, indiferent cum am alege să le definim. Pentru anumite tipuri de servicii, dorim ca consumatorii să poată comuta funcționalitatea respectivă pe pornit și oprit, dar ne-am putea imagina și că, pentru anumite tipuri de servicii sau anumiți consumatori, dorim doar să îi informăm, la fel ca în cazul, de exemplu, al țigărilor – sunt cu adevărat dăunătoare, toată lumea știe că sunt dăunătoare, dar punem un semn pentru ca adulții să poată lua această decizie. Următorul slide, vă rog. Când vine vorba de cea de-a doua întrebare, dacă ar trebui să fie regulament sau directivă, am văzut că propunerea este pentru un regulament. Există motive evidente și cunoscute pentru toți noi de ce un regulament oferă cea mai mare uniformitate și certitudine juridică, cel puțin pe hârtie, după cum cred că am văzut în ultimii cinci ani, când aproape toate actele au luat forma unui regulament. Totuși, există anumite probleme cu diferitele versiuni naționale ale regulamentelor atunci când acestea trebuie aplicate în practică. Este una să translezi corect regulamentul, lucru pe care serviciul nostru de traducere îl face remarcabil, dar apoi aceste regulamente trebuie aplicate de către avocații din
stat membru care au fost instruiți într-un anumit stat membru și uneori aceste noțiuni au pur și simplu înțelesuri diferite, chiar dacă sunt traduse corect, pot apărea discrepanțe neașteptate. Legiuitorii în context național acționează ca un al doilea strat care poate eventual controla acest aspect. În același timp, o directivă ar putea fi adaptată consumatorului și, astfel, problema ar fi rezolvată. Următorul slide, vă rog. Și apare întrebarea dacă ar trebui să fie un standard maxim sau minim. De multă vreme nu mai aplicăm armonizarea minimă în dreptul consumatorului și toată lumea cunoaște motivele pentru care nu ar trebui să o facem. Cu toate acestea, aș dori să atrag atenția asupra faptului că, în ceea ce privește designul care creează dependență, principalii vinovați nu sunt companiile europene – acestea provin din Statele Unite și China. Prin urmare, întrebarea dacă echilibrul dintre un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și ușurința respectării legii este același rămâne, după părerea mea, deschis și pe masă. Dacă vrem să le facem mai ușor pentru Meta sau pentru firmele lui Biden să se conformeze legilor noastre? Nu cred că există un răspuns evident la aceasta. În plus, este posibil să nu știm care este cea mai bună modalitate de a aborda designul care creează dependență și că există avantaje în a permite statelor membre să experimenteze. Toți știți mai bine decât mine, doamnelor și domnilor, cât de dificil este să legiferezi în Uniunea Europeană, cât timp durează să fie adoptată o lege și cât timp durează să fie reformată. Poate că un stat membru care reușește să mobilizeze voința politică la nivel național pentru a adopta o anumită legislație – indiferent dacă este sau nu aplicabilă, aceasta este o altă problemă – ar putea funcționa ca un laborator în care alte entități să poată propune soluții, deoarece s-ar putea ca astăzi să nu cunoaștem încă cea mai bună abordare. Comisia lasă ușa deschisă pentru acest lucru prin intermediul
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult și acum am plăcerea să îi invit pe șefa de unitate de la Digi Just doamna Maria Mio a Canel Canelopulu
Vorbitor 1en
It's correctly that is excellent okay thank you very much chair thank you honorable members and also a big thank you from the side of the commission to the experts who intervened in today's workshop indeed you touched upon some of the key aspects that we have been examining in preparation of our proposals for additional fairness act that the commission is expected to examine on the 11th of November so in a couple of days time today's workshop for us is very timely not only for us as commission but also for the co-legislators it will it can inform the interinstitutional process that still lies ahead of us and help us arrive collectively hopefully to a very solid legal text that makes rules clear simpler and more effectively enforceable in practice this has been a key consideration for us I'm sure you will all understand that a that we are not able to comment in detail today on the upcoming proposals I would like however to reiterate three key elements also in reaction to the presentations that we heard today first of all to remind everyone that the digital fairness act is the result of a very long journey which which started already in 2024 with the publication of the findings of our digital fairness fitness check of horizontal consumer protection rules we have since consulted very broadly to prepare the impact assessment for the DFA we had a call for evidence and a public consultation that received over 7,000 responses we had several surveys with targeted service with consumers businesses civil society we of course liaised with academia looked into behavioral research had a youth dialogue and implementation dialogue on simplification all this is to say of course that we have to take into account of into account various elements when formulating our proposals we paid particular attention as was signaled today also to recent case law by the court of justice and I would like to thank again the European Parliament and the IMCO committee for keeping the topic of digital fairness very high up on the agenda throughout you will not be surprised
Se traduce…
to see that the resolutions the debates that this committee has had have informed the proposals that the commission will be examining on on Wednesday secondly in terms of content indeed we have touched upon and assessed the full range of issues that have been highlighted today in line with the mandate that was given to Commissioner McGrath together with Vice President Virkunen to combat unethical techniques online such as dark patterns marketing by social media influencers the addictive design of digital products and online profiling when consumer vulnerabilities are exploited for commercial purposes we also looked in indeed at some horizontal questions such as the benchmarks of average and vulnerable consumer when calibrating our proposals our objective has been to stay targeted and proportionate in our intervention to provide a meaningful digital update to EU consumer production rules that already apply horizontally to all business to consumer practices to all companies that are active in the single market and work as a safety net on issues such as pricing advertising selling contracting and other commercial practices we tried to reconcile indeed and this was a topic that was highlighted I think in couple of interventions what currently works really well with our horizontal consumer protection rules which is this flexible principle based nature of the rules reconcile that with the clarifications that we think are necessary to make these rules implementable and enforceable in the complex digital environment we have also given thought to how we can integrate elements in the proposals to make these rules future proof and able to be updated to keep pace with technological developments final points we have recent listened very carefully to the strong cause for ensuring coherence and complementarity between the digital fairness act and the existing digital rulebook which we are actively implementing and enforcing in practice I'm sure you have seen the latest the latest announcements on the implementation of the DSA the DFA will not affect the
Se traduce…
current relationship between horizontal consumer protection rules and sectoral legislation our intention is not to duplicate rules such as the DSA the audio visual media services directive and the AI act but to update indeed the baseline horizontal protections in a targeted manner that keeps them fully coherent and complementary with the digital rulebook our proposals on the DFA should of course also be read in conjunction with the upcoming EU kids with a recent proposal of for an EU kids act there the commission put forward very concrete rules for the protection of children who are indeed particularly vulnerable as online consumers for example on key aspects such as addictive design on the commission side we will continue to work very closely digi just and our colleagues in digi connect as we have done for the preparation of the proposals also throughout the negotiation process to make sure that the legal text develop in a manner that is both clear mutually reinforcing and coherent thank you very much
Se traduce…
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult iată avem și poziția comisiei vreau să vă informez că serviciul. De cercetare a Parlamentului European a făcut un briefing foarte interesant și vi l recomand legat de ceea ce se va întâmpla peste câteva zile și acum întrebări din partea colegilor la. Te rog din partea SND
Vorbitor 1en
Thank you chair and thank you to to the experts for this very interesting presentations thank you Mithos we have been working for the last two years and it's not a surprise that from the SND IMCO we have been calling for an ambitious and strong legislation that will imply a DFA that would tackle the vulnerabilities that exploit consumers online especially those of children the leak that we have seen now it's too early to to make an assessment from my side but obviously we consider there's an opportunity to finally address what the existing legislation has not sufficiently tackled addictive design dark patterns manipulative advertising and unfair personalization but I want to make three points first we need to move from consumer responsibility to corporate responsibility and from my point of view it's not enough to allow users to switch off addictive features with this opt out why should the burden fall on the consumers again rather than on the companies that deliberately designed this mechanism safety and fairness must be by default not an option so this is to the commission secondly obviously we consider that children must be at the center of the legislation and we need to ensure the DFA and Kids Act work together without loopholes and gaps in protection we will make sure from this parliament that this is the case and finally we must address economic manipulation especially also with addictive sorry dynamic pricing and ensure strong European enforcement transparency is not enough rights without enforcement are simply promises so let me conclude with one message Europe should not accept a digital economy where profits depend on exploitation on exploiting people's vulnerability thank you so much thank you very much now EPP Dora thank you thank you for the presentations as well Note that consumers don't read regulations they feel them or they don't so once I've had a chance to digest the leak I haven't had the chance either yet I will read the DFA with one question in mind
Se traduce…
va schimba oare chiar ceea ce experimentează oamenii online? Scopul este, desigur, o protecție mai bună a consumatorilor, dar mă îngrijorează faptul că mai multe reguli nu vor duce neapărat la acest rezultat. Pentru a ne asigura că avem sau pentru a maximiza șansele unei protecții mai bune a consumatorilor, DFA trebuie să fie foarte precisă. Verificarea de fitness proprie a Comisiei a identificat unde cad în scurt actualele reguli și acolo ar trebui să acționeze DFA, nu asupra a ceea ce legea privind serviciile digitale, legea privind IA sau directiva privind practicile comerciale neloiale acoperă deja, deoarece obligațiile suprapuse nu protejează consumatorii, ci creează doar incertitudine juridică. Și mă îngrijorează faptul că complexitatea este contraproductivă și duce la rate mai mari de neconformare, ceea ce este practic situația în care ne aflăm acum, pentru că consumatorii nu înțeleg drepturile lor și întreprinderile nu înțeleg obligațiile lor. Și, după cum a spus profesorul, DFA intră pe un teren deja aglomerat, așa că nu știu cum vor înțelege consumatorii și întreprinderile care reguli li se aplică atunci când deja avem aceste obligații, mai ales dacă acum trebuie să se uite la un set suplimentar de reguli pentru a avea imaginea completă. În al doilea rând, regulile trebuie să fie la fel peste tot. Cred că propunerea Comisiei de regulament este binevenită, dar trebuie să nu lase loc pentru reguli naționale divergente, pentru că vedem că aceasta este o altă problemă care duce la incertitudine juridică. Un consumator din Budapesta merită aceeași protecție ca unul din Amsterdam, iar o întreprindere ar trebui să se confrunte cu un singur set de reguli, nu cu 27. Comisia s-a angajat să simplifice cerințele privind protecția consumatorilor și informațiile pentru consumatori, iar eu aș dori să văd acest angajament în text și nu noi obligații de raportare. Am o întrebare pentru Comisie: pentru fiecare nouă obligație din DFA, veți putea să ne arătați ce lacună închide și de ce legea existentă nu o acoperă deja? Și, în final, o ultimă remarcă, așa cum a menționat deja și colegul meu, este esențial să ne asigurăm că DFA și Legea privind copiii funcționează împreună. Mă cam confundă faptul că unele părți ale DFA ating și
în special despre minori și cred că nu ar fi mai logic să rămână în Legea Kids Act, care este despre copii, mulțumesc foarte mult, mulțumesc foarte mult. Acum Renew, da, în privința problemei psihologiei sau poate este neurologie, nu știu, am vorbit cu un neurolog care a oferit și multe informații despre ceea ce se întâmplă în creierul tinerilor sub influența rețelelor sociale, dar din curiozitate, observăm foarte multă încadrare negativă pe rețelele sociale pentru că oamenii preferă să dea click pe un anumit tip de cadru negativ. Ar trebui să ținem cont de acest aspect în publicitate și vânzarea de produse sau ar trebui să îl abordăm altfel? Există vreun răspuns din punct de vedere psihologic? Mulțumesc, Crystal. Mulțumesc foarte mult, înainte de toate, pentru prezentarea propunerii privind Legea echității digitale, cred că o avem cu adevărat nevoie, deoarece mai sunt încă lacune pe care trebuie să le acoperim. Cred de asemenea că am învățat foarte multe de la DSA, de exemplu, și una dintre probleme este, de pildă, designul care creează dependență, adică lucrurile evoluează foarte repede în mediul digital și aici cred că este foarte important să vedem ce putem face pentru a proteja mai bine consumatorii. După părerea mea, chiar are sens să facem mai mult, dar, desigur, trebuie să fim atenți să nu creăm o legislație dublă. Sper însă că Comisia se va ocupa de acest aspect, căci este, în fond, sarcina ei. Dar un lucru, așa cum a spus și Laura, cred că este extrem de important să ne amintim că în acest mediu actual, când suntem online, majoritatea dintre noi putem fi înșelați, suntem vulnerabili, toată lumea, așa că trebuie să facem ceva pentru a inversa sarcina probei sau ceva care să îi ajute cu adevărat pe consumatori. Nu cred că oamenii se simt suficient de protejați astăzi și sper că vom putea folosi DFA și Kids Act pentru a acoperi aceste lacune, nu pentru a le ascunde, ci pentru a le rezolva. Mulțumesc foarte mult, abia aștept.
așteptăm luna care vine.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc dacă nu mai sunt alte intervenții aș vrea o singură întrebare comisiei sunteți pregătiți deja să dați drumul peste câteva zile ați discutat cu toate părțile interesate care e poziția statelor membre ce spun statele membre pentru că domnul profesor ne spunea că e greu că avocații din cele 27 de state vor interpreta diferit și iarăși vom avea fragmentare și iarăși nu vom avea protecție aveți un răspuns de la statele membre ne puteți spune care e poziționarea lor mulțumesc
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte, și vă mulțumesc, onorabililor membri. Pot să încep prin a confirma ceea ce am spus și în intervenția mea anterioară: că suntem într-adevăr foarte conștienți de interacțiunea dintre normele noastre orizontale de protecție a consumatorilor, la care aparține propunerea viitoare privind Legea privind echitatea digitală, și legislația sectorială privind serviciile digitale. Am avut grijă să evităm duplicarea. Punctul nostru de plecare au fost, într-adevăr, constatările evaluării de fitness privind echitatea digitală, dar și bogăția de contribuții pe care le-am primit printr-un proces de consultare foarte amplu, pe care am încercat să-l evidențiez cu propunerile din evaluarea de impact care însoțește acest act. Veți vedea exact cum am încercat să identificăm și să clarificăm, în primul rând, lacunele și zonele de incertitudine juridică și cum am calibrat răspunsul politic preferat pentru fiecare dintre acestea. În ceea ce privește discuțiile cu părțile interesate, mediul academic și statele membre, este ceva la care am acordat o atenție deosebită pe parcursul procesului de elaborare a Legii privind echitatea digitală. Pe lângă activitățile de consultare pe care le-am enumerat, am făcut – la fel ca în cazul Parlamentului – aproape fiecare reuniune a comisiei IMCO din ultimii doi ani, oferind actualizări privind pregătirea Legii privind echitatea digitală. Am făcut același lucru pentru formațiunile relevante ale grupului de lucru al Consiliului și am primit mai multe răspunsuri din partea statelor membre la procesul de consultare, precum și contribuții în ultimele zile. Astfel, am încercat să ținem cont de tot și să calibrăm propunerile într-un mod echilibrat, care să ia în considerare diferitele puncte de vedere. Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor. Vă mulțumesc pentru comentarii și întrebări. În ceea ce privește întrebarea care mi-a fost adresată în mod specific, și anume cadrul negativ, cred că este clar o problemă politică și de reglementare care trebuie abordată. Avem, într-adevăr, studii empirice care sugerează că conținutul negativ, conținutul toxic, conținutul care generează
emoțiile negative duc la petrecerea mai multor ore online, la un angajament sporit, iar acest lucru se aliniază foarte bine cu modelul de afaceri al multor platforme de social media. Când acestea devin principalele instrumente prin care consumatorii primesc știri și informații despre lume, problema începe să devină foarte gravă. Acum, problema este dacă acestă problemă ar trebui abordată prin dreptul consumatorului sau pe baza unui act al Uniunii în temeiul articolului 114, cred că răspunsul nu este evident. Cred că există argumente pro și contra. Pot să-mi imaginez o lume în care statele membre încep să se gândească la această problemă și să o reglementeze într-un fel sau altul, iar odată ce există dovezi că aceasta distorsionează piața internă, acționăm. Dar, după cum știm, nu trăim în această lume. Așadar, cred că este o întrebare dificilă, foarte dificilă. Pe lângă asta, cred că sunt de acord cu tot ce s-a spus, așa că cred că încheiem. Nu vă voi mai lua mai mult din timpul dumneavoastră. Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Foarte mult și domnilor profesori și reprezentantei comisiei dați-mi voie să vă informez că toate prezentările PowerPoint și informațiile vor fi publicate online pe pagina de internet a comisiei noastre așadar le puteți studia mai amănunțit aici au fost prezentate în limita timpului vă mulțumesc foarte mult și mergem mai departe ultimul punct din programul nostru de astăzi este. Legat de femei ultimul punct femeile în calitate de consumator combaterea prejudecăților de gen și a practicilor comerciale neloiale vă reamintesc că am avut săptămâna egalității de gen în parlament am avut plăcerea să avem un punct în programul nostru femeile în calitate de consumator combaterea prejudecății de gen și a practicilor comerciale neloiale pentru început un un mesaj video de două minute din partea doamnei președinte Roberta Mețola care va fi o bună introducere la discuția noastră de astăzi vreau să urez bun venit vorbitorilor de la această manifestare mulțumindu-le pentru participare regret că în pofida eforturilor noastre de a asigura reprezentarea sectorului de afaceri niciunul nu a fost din păcate în măsură să dea curs invitației noastre eu mă consider din afaceri așa că am lucrat foarte mult și sigur că o să invit colegii după după ce discutăm să își spună un punct de vedere să o ascultăm pe președinta noastră Roberta Mețola
Vorbitor 1en
Europa înaintează atunci când oamenii decid să facă un pas înainte și să preia conducerea. Văd acest lucru în acțiune în fiecare zi: întâlnesc femei lideri incredibile în societatea noastră și în întreaga Europă care deschid drumuri noi, construiesc povești de succes și transformă societățile noastre. Dar aceste femei curajoase sunt încă prea des împiedicate de presiuni pe care mulți lideri le întâlnesc rar – de la discrepanțe salariale și muncă invizibilă până la stereotipuri învechite și abuzuri online. În această Cameră, luăm măsuri pentru a sparge aceste plafonuri de sticlă și pentru a face accesul la conducere mai accesibil, inclusiv prin crearea de spațiu în consiliile de administrație și prin închiderea decalajelor salariale, de ocupare și de pensii. Parlamentul poate fi, de asemenea, mândru de reforma electorală privind dreptul de vot prin împuternicire, astfel încât niciun membru să nu fie obligat să aleagă între responsabilitățile sale democratice și înființarea unei familii. Vom menține presiunea pentru ratificarea de către toate statele membre și parlamentele naționale, astfel încât nicio femeie să nu rămână în urmă. Dar deschiderea ușilor către vârf este doar o parte a sarcinii. Trebuie să facem mai mult pentru a ajuta femeile să reușească încă din prima zi. Leadershipul se cultivă pe parcursul copilăriei, educației și carierei. Are nevoie de modele puternice și de sisteme de sprijin. De aceea, această Cameră trebuie să continue să construiască o democrație mai egală și mai reprezentativă, care să facă din leadership o posibilitate reală pentru femei în orice domeniu, de la STEM până la sport. Atingerea acestui punct necesită voință politică și acțiune susținută. Asta este ceea ce reprezintă Săptămâna Egalității de Gen. Mulțumirile mele colegiei mele, vicepreședinta Antonella Zberna și președinta Lina Gálvez Muñoz, precum și vouă tuturor care lucrați neobosit pentru egalitatea de gen – în această săptămână, în fiecare săptămână și în fiecare zi. Continuați așa, pentru că atunci când femeile avansează, întreaga Europă avansează împreună cu noi.
Vorbitor 1ro
Frumos mesaj trebuie să și îl aplicăm mulțumesc Roberta chiar dacă nu ești aici și acum avem trei trei speakeri intervenția din partea directorului adjunct al. Director pentru egalitate și non-discriminare de la Digi Just doamna Pinuccia Contino aveți șapte minute mulțumesc
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte și membri ai comitetului, este o plăcere să revin în fața acestui prestigios comitet după ce am fost responsabilă cu siguranța produselor și egalitatea de gen în cadrul Digi Just. Permiteți-mi să reamintesc mai întâi principiile fundamentale: protecția consumatorilor în UE este consacrată la articolul 169 din tratat și la articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. Această protecție se bazează pe premisa că consumatorii se află într-o poziție de inferioritate față de vânzători sau furnizori, întrucât, în general, au mai puțină informație, mai puțină putere economică și mai puțină experiență decât aceștia. Dreptul consumatorilor urmărește, prin urmare, să compenseze acest dezechilibru structural. De exemplu, Directiva privind practicile comerciale neloiale protejează consumatorii împotriva practicilor comerciale neloiale, inclusiv a celor înșelătoare, a omisiunilor și a practicilor agresive. Publicitatea legată de gen, precum cea care exploatează insecurități legate de aspect, imagine corporală, îmbătrânire sau maternitate, poate intra sub incidența Directivei privind practicile comerciale neloiale dacă sunt neloiale într-un fel sau altul, determinând consumatorii, în acest caz specific femei, să ia o decizie tranzacțională pe care altfel nu ar fi luat-o. Directiva privind practicile comerciale neloiale prevede, de asemenea, un nivel mai ridicat de protecție pentru un grup clar identificabil de consumatori care sunt deosebit de vulnerabili la o practică comercială sau la produsul în cauză din cauza unei infirmități fizice sau mentale, a vârstei sau a credulității, atunci când comerciantul putea rezonabil să prevadă această vulnerabilitate. În astfel de cazuri, practica este evaluată din perspectiva membrului mediu al grupului. Genul, în sine, nu este însă unul dintre motivele de vulnerabilitate enumerate în Directiva privind practicile comerciale neloiale. Acestea fiind spuse, Directiva privind practicile comerciale neloiale necesită o evaluare caz cu caz a practicii respective, ținând cont de circumstanțele care înconjoară practica sau contractul specific. Astfel, această directivă devine un instrument flexibil pentru a aborda diferite tipuri de practici și contracte. De exemplu, un preț mai ridicat pentru un produs comercializat către femei.
than for a comparable product marketed to men the so-called pink tax is not automatically an infringement of the UCPD the UCPD does not establish general prohibition on price differences between consumers or product variants it may nevertheless apply where for example the trader misleads consumers about the price or its calculation omits material information or uses an aggressive practice as many of you know and we have just heard all the discussions the commission will propose the DFA in a couple of days the DFA aims is to strengthen consumer protection online and we have seen how much the DFA is conceived to protect the interests of all consumers men or women in all their diversity its rules are intended to address practices that can harm consumers generally while taking account also of vulnerable consumers for sure certain forms of influencer marketing or personalized advertising or pricing might disproportionately affect women for example influencers promoting beauty anti-aging or weight loss products makes exploit gender specific insecurities relating to appearance and body image while failing to make sufficiently clear the commercial nature of their endorsements the DFA could strengthen protection in this area including by requiring sale and disclosures to ensure that consumers are made aware of the commercial nature of such content the work on the DFA also looked at addressing unfair personalized advertising practices for example for instance where traders use consumers personal data including sensitive information revealing health conditions or other characteristics protected under the GPDR the GDPR to target them with advertising that exploits their vulnerabilities and here we know how certain health conditions only affect women as we have stressed in the gender equality strategy minors are particularly vulnerable to influencer marketing often perceiving influencers as their friends influencers sometimes exploit minor's trust for example by blurring the commercial
Se traduce…
purposes of their activities or exploiting gender stereotypes and gender specific vulnerabilities pushing minor to buy products or otherwise distorting their transactional decisions there is also evidence that girls can be particularly affected online also specifically with respect to video games because even though loot boxes and problem gambling was shown in a 2020 study to be stronger among among girls than boys although boys were considerably more likely to engage with loot boxes in the first place the DFA work has looked specifically into this matter and more broadly into the matter of spending maximizing practices if we look at financial services now there is of course a big risk of algorithmic biases traditional credit scoring models for instance often fail to account for women's different career partners patterns including breaks for caregiving to children or older parents when AI systems are trained on historical data reflecting decades of gender inequality they can perpetuate and scale these biases the revised consumer credit directive which will come into application on 20th November 26 strengthens protection against discriminatory automated decision making looking forward implementation will be key to ensure that algorithms are regularly tested for gender bias and deliver fair outcomes the gender equality strategy also explicitly covers the angle of women as consumers i can go deeper into this because i see that my seven minutes are almost there and i really hope that we can continue working together with all of you to address gender equality issues in the field of consumer rights
Se traduce…
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult da de decenii este inegalitate să sperăm că ajungem să trăim și noi egalitatea de de șanse acuma am să invit pentru patru minute pe doamna Mary Collins secretar general pentru lobby european al femeilor please
Vorbitor 1en
Thank you very much Madam Chair and thank you to the MCO committee it's um very honored to be here on behalf of the European Women's Lobby and I think your this is very timely event as um the cost of living is soaring and we can hear out cry and in the streets I just want to first of all reiterate that women are more than 50% of the population they are not a vulnerable group they are not a footnote they're not a minority but however there are many different characteristics that impact their spending power one of them being that there is still a persistent gender pay up between 11 and 12% for decades and that has lifelong consequences because it leads to a gap in lifelong earnings and pension gap and it means poverty in older age so this obviously has a huge impact on the capacity of women in terms of their spending power also we should not overlook the entrenched gender stereotypes that impact on consumer and commercial practices there are gender biases that are ingrained so I wanted to quickly if I may in my four minutes look at the so-called pink tax which we can also call a sexist tax secondly menstrual products and thirdly the commodification of women's bodies so it was pointed out that this so-called pink tax is what we would call a sexist tax it shows that products that are aimed at women that target women are much more expensive even if the equivalent exists for male consumers so for example um healthcare and particularly products like the deodorant which is far more expensive when targeted woman but the studies show and there are not that many studies to be honest show that um even impacts on toys children's toys children's clothes the different color of products as well so we can see that gender stereotypes are ingrained and some studies show that actually it is against um gender equality laws as well in different countries so we would like to see MCO and FAM do a joint um own initiative report to really trace the differentiation of prices um with between women
Se traduce…
and men in throughout the European Union quickly move on to menstrual products and it's more about a tampon tax it's often referred to as a tampon tax but it's more about that it's about inclusion it's part of the union of equality and it's access to women's sexual and reproductive health and rights throughout Europe today girls still drop out of school while they have their periods homeless women lack access to sanitary facilities and it's difficult to manage in terms of their dignity and their safety so we would again like to see more studies done in relation to this there are some good practices in different parts of throughout the European Union these need to be scaled up because this is a really you know very important issue for girls in terms of VAT just to say that the revision of the VAT directive gave the possibility of to member states to actually be more flexible in terms of classifying sanitary products from being luxury items to ordinary items however today there are only three countries in Europe um Malta Cyprus and Ireland where there's a zero VAT on sanitary products thirdly I want to the commodification of women's bodies so women are not for sale and this includes prostitution pornography as well as accelerating exploitive digital exploitation think it was spoken about a little bit earlier they aim to hurt alienate violate women and girls bodies minds and fundamental rights so it's an issue of violence against women and needs to be addressed as such however what we do see is that the so-called mainstream media and advertising they also use the sexualization of women's bodies to lure um customers and clients into practices and consumer practices so these need to be um called out for what it is it's exploitation of women so the DSA covers some issues for example big platforms uh such as porn um porn pornhub but it doesn't go far enough so we really need to have a we need really need to call out against the um sexualization of women through media through
Se traduce…
advertising which have an impact in terms of consumer preferences and choices I'll leave it at that thank you very much
Se traduce…
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult și mulțumesc și pentru că ați fost și la celelalte prezentări apreciez foarte mult că ați fost aici în sală așa cum apreciez că domnul profesor stă acum să asculte și problema noastră a femeilor acum pentru patru minute am s o rog pe doamna Silvia Maurer director advocacy beuc patru minute să din perspectiva beuc acum
Vorbitor 1en
Good afternoon uh Madam Chair honorable members thank you very much for inviting the European Consumers Organization B to this workshop so that we can also maybe share a little bit of the research of our member organizations because indeed uh I think that um very often uh women do uh continue to face practices that undermine their ability to participate in markets on equal terms with men um we have heard about the so-called pink tax and that is something that our members have also uh confirmed uh and it's not only anecdotal so our Slovak member SOS has for example analyzed 200 products that were sold by online retailers and they found that around 10% of those products were more expensive in their pink version and according to their research the most significant differences appeared in health supplements footwear and sporting goods but also our UK member which found out that one of the latest trends is to relabel uh uh products for uh menopa with menopause and to make price premiums even though there's very often no added value of these products compared to other ones um I will try um not to be too repetitive because a lot of points that have already been made I would also have raised the exact same issues um on the pricing what is maybe also interesting is that uh sometimes it's like very obvious what was referred to by the pink tax meaning it is almost the same product it's just that the price is higher when it's packaged differently or the color is different but there is also more subtle uh misleading uh where women are paying more because that can be that for example the quantity is lower and the price is the same so that's an indirect way on how to mislead about the pricing um and uh we have already also heard about uh the issue about um algorithms uh that they uh increasingly determine which products we see which advertisements reach us and uh sometimes even different prices that we pay and that there uh these systems rely very often on biased data uh or reinforce existing stereotypes so that's why discrimination can
Se traduce…
apar și la nivelul care este foarte puțin vizibil pentru consumatori și greu de contestat. Cred că veți fi de acord că trebuie să acordăm, într-adevăr, o atenție deosebită marketingului prin intermediul influencerilor, deoarece femeile și fetele sunt printre principalele grupuri țintă. Tinerelor femei li se sugerează astfel să urmărească standarde de frumusețe nerealiste, prin recomandări nesfârșite de produse, și sunt adesea împinse către consum excesiv, de exemplu în domeniul fast fashion. Cred că putem face și aici o legătură cu atelierul dvs. anterior despre Digital Fairness Act, pentru că, desigur, trebuie să discutăm și despre soluții: ce putem face? Multe dintre aceste practici sunt foarte subtile, iar piața a putut profita de ele prea mult timp. Cred că aceasta se referă și la faptul că, așa cum a subliniat anterior Gigi Justice, taxa roz poate fi o practică comercială nedreaptă, dar nu este întotdeauna clar în lege că poți acționa în toate cazurile. Astfel, în ceea ce privește Digital Fairness Act, cred că avem aici o oportunitate de a îmbunătăți legislația. Dar poate că la nivelul UE trebuie să vedem și cum putem alinia mai bine, strategic, de exemplu, implementarea agendei pentru consumatori împreună cu strategia privind egalitatea de gen. Poate că putem dezvolta și acolo unele idei. Aș dori să spun și că ori de câte ori există legislație foarte practică, trebuie să verificăm cu adevărat dacă nu există cerințe specifice pe care trebuie să le includem în Regulamentul general privind siguranța produselor. În trecut, de exemplu, exista ideea că standardele tehnice pentru testele de siguranță nu luau adesea în considerare corpurile feminine. A fost Parlamentul care a adăugat un amendament la textul care a fost în cele din urmă aprobat, și este exact acest tip de gândire pe care trebuie să o aplicăm pentru îmbunătățiri posibile. Aș dori să închei aici. Cred că pot face încă un ultim comentariu: despre unele dintre aceste practici
poate că avem nevoie de instrumente bune pentru aplicarea europeană în cazurile de interes comun și, dacă vrem să avansăm pe agenda echității în ceea ce privește femeile, poate că există și anumite proiecte și acțiuni comune de aplicare a legii la care putem privi împreună. Mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult înainte de a da cuvântul colegilor repet regret că s-au făcut eforturi și au fost invitate reprezentanți au fost invitați reprezentanți ai sectorului de afaceri și din păcate nu a nu a dat curs invitației noastre sper că data viitoare vor putea fi vreau doar să știți că s-au făcut eforturi și am fost invitați și nu au venit la această dezbatere care pentru mine eu cred că este important că spunea cineva aici femeile totuși nu sunt lași alții avem peste 51%% femei și eu cred că la orice legislație trebuie să ne gândim și din perspectiva efectului asupra femeilor Dora IPP
Vorbitor 1en
Da, vă mulțumesc că ați venit astăzi și vă mulțumesc pentru prezentări, ei bine, într-adevăr, așa cum dumneavoastră și și colegul nostru tocmai a reiterat, femeile reprezintă peste 50% din populație, așa că trebuie să creștem gradul de conștientizare cu privire la impactul pe care practicile comerciale neloiale sau modul în care practicile comerciale neloiale le afectează. Sunt și eu puțin dezamăgită să văd prezența scăzută de astăzi. Aș dori să vă întreb despre taxa roz, pentru că am căutat și nu am găsit studii recente pe această temă, așa că aș fi interesată să știu dacă aveți date despre prevalența ei și cât de mare sau cât de răspândit este această problemă și cum propuneți să o abordăm. Vreau să spun că am spus, și cred și eu că există un caz în care legislația existentă acoperă acest aspect ca o practică înșelătoare. Așa că revin la aplicarea legii și prioritățile de aplicare. Și întrebarea mea cheie este: cum ne asigurăm că Comisia și autoritățile naționale de aplicare vor acționa și cum putem crește gradul de conștientizare că acestea ar trebui să acționeze în astfel de situații de practici neloiale? Și apoi o altă întrebare referitoare la faptul că știu că Comisia a efectuat verificarea digitală a echității și a prezentat o cifră uimitoare de 7,9 miliarde de euro pierderi anuale ale consumatorilor din cauza deficiențelor legislației existente. Aceasta este descompusă pe grupe de vârstă, dar nu și pe gen. Așa că mă întreb dacă Comisia intenționează să colecteze date privind o astfel de descompunere. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult Georgia SND Gracias.
Vorbitor 1it
Domnule Președinte, vă mulțumesc pentru acest dezbat foarte important, mulțumesc tuturor invitaților care ne-au oferit perspective foarte interesante, deoarece transformarea digitală a deschis, într-adevăr, noi oportunități, dar a generat și numeroase probleme critice pe care încercăm să le abordăm, în special în ceea ce privește practicile comerciale neloiale și formele de manipulare a consumatorilor. În acest sens, inițiativa privind Actul privind Echitatea Digitală reprezintă o oportunitate foarte importantă pe care nu trebuie să o lăsăm să treacă, astfel încât perspectiva de gen să poată fi integrată și în noile reguli, precum și în evaluarea impactului acestora. Ne gândim, evident, la algoritmii care pot amplifica aceste modele irealiste de frumusețe, la reclamele țintite care exploatează predominant insecuritățile legate de corp, de vârstă sau la strategiile de marketing care reproduc sau accentuează și mai mult stereotipurile de gen pe care, din păcate, le cunoaștem foarte bine. Aceste practici nu afectează doar alegerile consumatorilor; pot avea consecințe foarte concrete asupra autonomiei economice, a bunăstării și, mai ales, asupra libertății de alegere a femeilor. Nu ne confruntăm pur și simplu cu cazuri izolate de discriminare; nu sunt episoade izolate, știm acest lucru foarte bine: stereotipurile și prejudecățile de gen sunt într-adevăr înrădăcinate în sistemele algoritmice și în modelele de afaceri. Ele reproduc și amplifică inegalitățile existente, iar noi asistăm continuu la acest fenomen. Este clar că nu este o preocupare nouă. Îmi amintesc un studiu din 2023 al Parlamentului European, solicitat de Comisia FEM cu privire la impactul decalajului de gen în datele privind protecția consumatorilor. Studiul evidențiază cum lipsa datelor dezagregate afectează și femeile ca consumatoare pe piața digitală. De aceea, cred că este absolut necesar ca perspectiva de gen să nu rămână doar un principiu general, ci să fie
un criteriu cu adevărat concret în legislația europeană privind protecția consumatorilor, începând chiar cu RGPD-ul. Dar mă întreb, ei bine, care sunt criteriile care sunt definite din ce în ce mai detaliat? Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult. Și acum aș vrea răspunsuri înainte de de la toate trei. Înainte de asta vreau să vă spun că da, aveți dreptate, ați spus că e mai scumpă cosmetica pentru femei, dar și lenjeria e la fel. Eu sunt cumpărătoare în familie și știu acest lucru și nu cred că este normal, dar cel mai grav culmea că femeile având remunerație mai mică în raport cu bărbații trebuie să plătească mai mult ca să și achiziționeze cosmetice sau alte produse. Ceea ce este însă foarte grav este ceea ce ați spus în prezentare că sunt induse în eroare mai ales fetele tinere pentru a arăta bine am văzut atâtea cazuri în care sunt informații false fake news uri în care sunt trimise la diverse cabinete și sunt mutilate pur și simplu. Deci aici trebuie foarte mult să avem grijă. Mulțumesc și aștept de la fiecare un răspuns considerație concluzii.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult, eh, pentru acest, eh, dezbater foarte important și pentru toate punctele care au fost ridicate. Eh, după cum știm, când vorbim despre egalitatea de gen, din păcate nu există răspunsuri ușoare, eh, pentru că inegalitățile de gen sunt atât de profund înrădăcinate în toate aspectele vieții. Prin urmare, Comisia poate fi de acord cu toate punctele ridicate. Și poate că aici, eh, în primul rând, sper că vom putea colecta mai multe date în viitor. Avem, eh, agenția noastră care face foarte mult în acest, eh, în acest domeniu și putem cu siguranță să atragem atenția EGE asupra perspectivei femeilor ca consumatoare, care poate nu a fost, eh, cel mai abordat aspect, pentru că, desigur, mai sunt multe de făcut în ceea ce privește combaterea violenței împotriva femeilor. Mai sunt multe de făcut pentru a înțelege mai bine toate golurile, toate decalajele de gen, decalajul salarial, decalajul în ocuparea forței de muncă, decalajul în pensii, și, eh, și, desigur, mai sunt multe de făcut pentru a combate stereotipurile care, din păcate, nu se schimbă doar prin lege. Ele necesită, prin urmare, o acțiune foarte, eh, multidimensională și complexă pe care Comisia a abordat-o în toate strategiile sale privind egalitatea de gen și, în special, în cea mai recentă, adoptată de Comisie la 5 martie 2026 și care se întinde până în 2030, unde toate problemele ridicate astăzi primesc atenție și sunt obiectul multor, multor acțiuni și inițiative diferite, eh, uneori sunt studii, uneori sunt măsuri legislative, uneori sunt inițiative sau finanțare. Prin urmare, eh, ceea ce pot să asigur acestei, eh, onorabile comisii și membrilor este că vom face tot ce ne stă în putință pentru a folosi toate instrumentele de care dispunem pentru a îmbunătăți situația. Dar avem nevoie cu siguranță și de dumneavoastră și de munca, pasiunea și, eh, angajamentul dumneavoastră în această cauză. Vă mulțumesc foarte mult.
Vorbitor 1ro
Vreau să repet că toată dezbaterea noastră s-a transmis online, ăă, și cu siguranță au fost conectați online mai mult, mult mai multe persoane. Ăă, dar calitatea prezentărilor și calitatea întrebărilor cred că a fost, ăă, de de înalt, ăă, ținută și vreau să vă mulțumesc și celor care ați făcut prezentări și colegilor care au pus întrebări și celor care ne-au ascultat online, pentru că este important să discutăm deschis real și fără menajamente pentru a putea găsi soluții. Ăă, rog acum reprezentanta lobby-ului și după aceea BEUC, câte două minute.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult și vă mulțumesc pentru întrebări, comentarii și feedback-ul primit. Așadar, prima întrebare a fost legată de amploarea problemei în ceea ce privește „taxarea roz”. Probabil că este uriașă. Problema este că nu avem studii masive, însă acolo unde există astfel de studii, putem observa că este foarte ridicată. Uneori se face distincția între coșul de bunuri, adică tipul de coș de bunuri obișnuit pe care îl folosesc toți, și servicii. Astfel, de exemplu, în Germania s-a realizat un studiu în 2017, deci cu câțiva ani în urmă, iar în ceea ce privește coșul de bunuri, diferențele de prețuri nu erau mari. Astfel, unele dintre produsele care ar fi, știți, destinate femeilor nu erau semnificative. Însă, atunci când vine vorba de servicii și, în special, de coafor, curățătorie uscată, croitorie, cosmetice etc., diferența era de 37%. Este uriașă. Așadar, putem doar să ne imaginăm că este enormă. Este enormă. Prin urmare, avem nevoie de date și suntem pe deplin de acord cu Comisia când spune că suntem foarte norocoși în Uniunea Europeană. Avem Institutul European pentru Egalitatea de Genuri care colectează date și, anual, prezintă indicele egalității de gen, care arată unde ne aflăm. De fapt, cel de-al 26-lea va fi lansat la sfârșitul acestei luni. Așadar, suntem foarte norocoși că avem acest instrument. Da, aceasta este, de asemenea, o problemă pe care institutul ar putea să o abordeze, și anume colectarea datelor, astfel încât să putem vedea vizibil diferențele de prețuri, deoarece nu există nicio justificare obiectivă pentru acestea. De aceea îl numim și „taxă sexistă”. Ce altceva mai poate fi făcut? Așadar, industria trebuie să se implice. Acest lucru este absolut necesar. De asemenea, în ceea ce privește reprezentarea femeilor în sector, știm că reprezentarea femeilor este încă foarte scăzută în multe sectoare. Avem directiva privind femeile în consiliile de administrație, însă ne-am dori să vedem că aceasta merge mult mai departe și că există paritate în consiliile de administrație. Pentru că, și prin paritate înțelegem o reprezentare de 50/50, pentru a ne strădui cu adevărat să atingem acest obiectiv.
pentru că credem că aceasta este o modalitate de a aborda unele dintre aceste, eh, probleme și de a oferi și o perspectivă diferită, mai ales când vine vorba de folosirea corpului femeilor și al fetelor. Eh, că avem nevoie cu adevărat de o abordare foarte diferită în această privință. Și, după cum spune Comisia, avem multe instrumente la dispoziție și trebuie să ne asigurăm că acestea comunică între ele. Așadar, ei bine, Actul privind serviciile digitale, DSA, Legea privind AI, Strategia pentru egalitatea de gen, ei bine, toate acestea trebuie să comunice între ele, pentru că nu există, știți, o singură soluție. Face parte dintr-un ansamblu global de standarde în societățile noastre și, în special, a stereotipurilor de gen. Și v-ați putea imagina că, în 2026, am fi depășit deja acest lucru. Dar nu, încă este foarte profund înrădăcinat. Aș dori, de asemenea, să spun câteva cuvinte și despre finanțare. Avem nevoie de finanțare. Avem nevoie de resurse, pentru că trebuie să abordăm această problemă la toate nivelurile diferite. Și vreau să subliniez că, pentru următorul Cadru Financiar Multianual, propunerea Consiliului de a reduce instrumentul Agora UE – un instrument care acoperă drepturile fundamentale, egalitatea de gen, egalitatea pentru toți, media și cultura – cu 30%, 3,0%, ceea ce reprezintă cel mai mare tăiere din întregul buget al UE. Prin urmare, doresc să vă fac și astăzi un apel pentru a vă asigura că acest lucru nu se întâmplă. Și pentru a reveni la propunerea Comisiei și, ei bine, a merge chiar mai departe. Pentru că acest lucru este crucial. Este vorba și despre democrație. Și mai ales despre un buget multianual. Ne uităm la următorii șapte ani. Chiar dacă situația de astăzi poate părea un pic sumbră, sperăm că peste șapte ani vom avea o lume mai pozitivă și mai plină de speranță. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc mult. Și cred că pentru eliminarea stereotipurilor trebuie să mergem și la educație. Din școală, în familii, de la de când îs copiii mici la grădiniță, mașina e doar pentru băiețel, pentru fetiță e altceva, culoarea asta este pentru băiat, cealaltă pentru fată. Deci aceste lucruri trebuie să să mergem la firul ierbii și la educație, nu numai când suntem adulți. Și nu numai prin legi. Deci educația are un rol foarte mare. Ăă, acum reprezentanta BEUC, vă rog.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc. Ehm, cred că, într-adevăr, am putea avea nevoie de mai multe dovezi și, de asemenea, de a analiza domenii foarte diferite în care dorim să căutăm aceste dovezi. Ehm, pentru că, în principiu, problema de aici este, într-o anumită măsură, sistemică, deoarece – în opinia mea – femeilor li se spune că nu sunt suficient de bune așa cum sunt. Și că următoarea achiziție le va apropia mult mai mult de un ideal. Și asta creează un ciclu constant de nemulțumire care, la rândul său, stimulează consumul. Nu pentru că consumatoarele au nevoie de un produs, ci pentru că au fost convinse că trebuie să „repare” ceva la ele însele. Și, ehm, cred că există mereu, din păcate, noi forme în care această senzație este folosită în tehnici de marketing și noi canale de vânzare și tot restul. Este, așadar, un fel de ciclu care se autoîntreține: de fiecare dată când descoperi ceva, apar tehnici și mai subtile pentru a continua tehnicile de vânzare către femei. În cele mai grave cazuri – pentru că, așa cum am auzit mai înainte, femeile câștigă, în medie, mai puțin și plătesc mai mult. Sunt, așadar, pedepsite de două ori pentru că sunt consumatoare pe o piață unică. Și asta necesită, într-adevăr, atenția noastră. Ehm, aș fi de acord cu unele dintre propunerile formulate pentru calea de urmat și am fi, de asemenea, deschiși să continuăm discuția despre date. Este adevărat că nu avem multe, dar pot pune la dispoziție unul sau două sondaje de consum realizate de membrii pe care îi avem – în cazul în care ar fi de interes.
Vorbitor 1ro
Mulțumesc foarte mult. Mulțumesc pentru răspunsuri. Mulțumesc pentru întrebări. Mulțumesc secretariatului care m-a ajutat. Mulțumesc interpreților pentru că fără ei cum ne-am fi putut descurca. E foarte bine. Avem 24 de limbi. Limbi oficiale. Astăzi am beneficiat aproape toate cabinele sunt pline. Le mulțumesc. Și sper să nu ne oprim aici. Eu o să discut în bordul comisiei IMCO să continuăm și poate aducem ce n-am avut astăzi aici și anume partea de industrie care să participe la discuții. Sigur că este foarte importantă aplicarea nu numai reglementarea. Că putem să avem un document foarte bun dar să-l aplicăm prost. Și pentru a a-l aplica bine eu cred că toate părțile interesate trebuie să să se implice să sesizeze. Trebuie să să educăm consumatorii să reclame atunci când nu e când li se încalcă drepturile și femeile mai ales pentru că femeile au această reținere de a de a își spune să zic așa atunci când i se încalcă un drept trebuie să lucrăm foarte mult. Eu personal lucrez în țara mea să știți conduc o femeie o asociația femeilor de 30 de ani și lucrez foarte bine cu ele și a apărut și această educație să prindă curaj să să-și pună în valoare calitățile și să nu se lase manipulate de toată informațiile false. Vă mulțumesc foarte mult și să ne mai întâlnim și altădată. Mulțumesc.
Vorbitor 1en
Vă mulțumesc foarte mult. Felicitări.
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc. Am unul. Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.
Mâine. Mâine. Mâine. Da. Vă mulțumesc.
Vorbitor 1it
Bună seara. Bună seara. Da, da, dar