Brussels Live · Conferință de presă 2026-11-06
Transcris și tradus automat din sunetul original. Sunt posibile erori.
Traducere automată. Originalul este cel autentic.
Serviciu independent, fără legătură cu Parlamentul European sau Comisia Europeană. Sursa: © Uniunea Europeană.
AI-generated: Transcripts, translations and summaries on this site are generated automatically by AI: speech recognition (Soniox), machine translation and summaries (Mistral AI). Not edited by humans before publication. EU AI Act, Article 50.

[08:36:08] Speaker 2 [EN]
Care este diagnosticul? Cum ați descrie situația în care ne aflăm astăzi? Pot să încep cu dumneavoastră, domnule ministru Jonsson?

[08:36:16] Speaker 3 [EN]
Firește. Ne aflăm într-un punct foarte grav pentru securitatea europeană din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, iar ceea ce observăm este că Rusia poate să nu fie atât de puternică pe cât au presupus unii, dar asta nu o face mai puțin periculoasă, deoarece are tendința de a-și asuma riscuri politice și militare mari, manifestă un grad ridicat de brutalitate, nu în ultimul rând în interiorul Ucraina și, în acest moment, are anumite avantaje tactice, în special când vine vorba de producția de rachete balistice, când vine vorba de dronele Shahed propulsate cu reacție sau Gepard 2, și, de asemenea, când vine vorba de bombe planante, ceea ce îi pune pe prietenii noștri ucraineni într-o situație foarte dificilă în ceea ce privește capacitățile de lovitură la distanță lungă. În același timp, Rusia are, desigur, ambiții mari de a-și reconstitui forțele armate și, ca să spunem așa, de a reveni într-o formă mai mare, putând ajunge chiar la 1,5 milioane de soldați. Și, firește, acolo unde au acum brigăzi, vor ajunge la divizii; unde au divizii, vor ajunge la corpuri de armată și așa mai departe. Astfel, este foarte probabil să asistăm la o expansiune militară semnificativă din partea Rusiei. de aceea este atât de important ca europenii să poată transforma puterea economică în putere de luptă în aceste vremuri dificile și să o facă rapid, pe baza acordului de la Haga. Ultimul punct, desigur, este ceea ce vedem și noi, și anume o tendință a Rusiei de a-și asuma riscuri mai mari când vine vorba de aceste operațiuni hibride – mă refer la tot, de la dezinformare până la elementul cibernetic sau CNA și CNE, și asistăm și la acte de sabotaj, cum ar fi cel din Leipzig, în Germania, în Polonia și în Estonia, pentru a menționa doar câteva.

[08:38:04] Speaker 2 [EN]
Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru Jonsson. Domnule comisar Kubilius, ce ați dori să adăugați atunci când descrieți mediul nostru de securitate?

[08:38:12] Speaker 4 [EN]
Păi, eu. Mai întâi, mulțumesc foarte mult pentru invitație și tocmai mă uitam la titlul întregii conferințe, noua ordine mondială, și spuneam: poate că ar trebui să o numim noua dezordine mondială. Știți, și mai precis, știți, unde ne aflăm, și asta înseamnă, știți, în aceste mari transformări la nivel mondial, ceea ce este foarte necesar este un ordin european. Știți, în interiorul Europei și posibilitatea de a, știți, a emana, știți, într-un fel, acest gen de putere într-un mod mai larg. Deci, cu siguranță ceea ce a spus ministrul, poate că toți îl vedem, vedem aceste elemente majore. Rusia este, știți, ultima de pe continentul european care duce un război neoimperial împotriva Ucrainei, asta este foarte clar. Și, știți, sarcina noastră este, desigur, să descurajăm Rusia, dar aș vrea să spun că nivelul pe care am reușit să-l atingem în ultimii, știți, câțiva ani nu descurajează Rusia așa cum am dori noi. Vedeți dumneavoastră. Rusia escaladează, anul viitor trebuie să ne amintim că Rusia va crește bugetul său de război cu 30%, până la 180 de miliarde de euro, iar eu îmi amintesc foarte bine din anii mei de prim-ministru că, în această regiune, știți, nu poți compara cifrele nominale, trebuie să compari cifrele de paritate a puterii de cumpărare. Și dacă aplicați această metodă de comparație la cei 180 de miliarde de euro din bugetul de război al Rusiei, ajungeți la sumele pe care Rusia intenționează să le cheltuiască anul viitor, respectiv între 500 și 550 de miliarde de euro. Este o sumă egală cu ceea ce întreaga Uniune Europeană este dispusă să cheltuiască pentru apărare și poate chiar puțin mai mult. Și observăm că Rusia încă deține capacitatea de a inova, de a moderniza dronele sau orice alte mijloace pe care le utilizează și chiar de a-și mări producția. Anul trecut au reușit să producă aproximativ 1 000 de rachete balistice, în acest an sunt pregătiți să producă sau, eventual, vor ajunge la 2 000, iar dumneavoastră știți că, din partea europeană, nu producem deloc rachete balistice. Asta este situația în care ne aflăm. Cel de-al doilea factor sunt, desigur, partenerii noștri transatlantici, care nu sunt legați de alegeri, ci în general.

[08:40:42] Speaker 4 [EN]
agenda lor structural clară de a se îndrepta tot mai mult către Indo-Pacific, motivele sunt clare: ascensiunea Chinei și pentru a tempera această putere emergentă, vor redirecționa resursele către China, așa cum declară generalul Alexis Grinkiewicz. Dacă Rusia și China ar decide, în același timp, să declanșeze un fel de agresiune militară majoră, Statele Unite nu vor putea acoperi ambele fronturi. De aceea ne cer să ne asumăm responsabilitatea principală în privința apărării europene, ceea ce ne aduce din nou o cerință foarte clară. Ceea ce trebuie să facem acum este foarte clar pe agenda noastră ca prioritate. Desigur, sprijinirea Ucrainei dintr-o parte și, ei bine, sprijinul Ucrainei pentru noi din cealaltă parte. Vreau să spun că trebuie să învățăm cât mai mult de la Ucraina, pentru a-și dezvolta cu adevărat propriile noastre capacități de apărare. Și asta este ceea ce este acum cu adevărat pe primul loc în agenda noastră. agendei, dar pentru a atinge această așa-numită pregătire defensivă 2030 avem nevoie de trei piloni pentru această pregătire defensivă: un pilon material, adică producție, finanțe, achiziții și altele asemenea, unde deja facem mult, dar nu totul merge conform așteptărilor. nivelul pe care vrem să îl atingem aici a fost foarte important, și anume raportul Agenției Europene pentru Apărare, care ne-a avertizat că s-ar putea să nu atingem ținta anului 2030. Așadar, trebuie să tragem concluzii. Dar, pe lângă capacitatea de apărare materială – și aceasta este foarte legată de ea – este ceea ce numesc capacitatea de apărare instituțională. Vă mulțumesc pentru unele dintre rapoartele dumneavoastră privind Consiliul de Securitate și alte aspecte pe care le discutăm acum. Iar ultimul este ceea ce numesc capacitatea de apărare politică: cum să menținem voința noastră politică pentru să ne apărăm, să sprijinim Ucraina atunci când Rusia atacă tocmai voința noastră politică cu toate mijloacele lor hibride.

[08:42:46] Speaker 2 [EN]
Vă mulțumesc foarte mult. Vreau să spun că sunteți primul comisar cu acest rol specific în domeniul apărării și al spațiului cosmic, iar, desigur, am asistat la o serie de inițiative, în special de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, acum aproape cinci ani. Deci, dacă ne uităm la măsurile și evoluțiile în Uniunea Europeană, dar și în Europa în sens mai larg, care ar fi, în opinia dumneavoastră, cele mai importante și semnificative pași pe care i-am făcut până acum?

[08:43:15] Speaker 4 [EN]
Păi, eu aș spune, știți, încă de la început am spus că în apărarea europeană avem nevoie de o abordare de tip „big bang”. Nu ne putem permite schimbări incrementale, știți. Așa că am făcut ceva ce putem numi „big bang” financiar: atât statele membre, cât și noi, ca instituții ale UE, am convenit cu NATO să creștem cheltuielile noastre de apărare până la 3,5% pentru apărarea de bază, apoi 1 5 pentru ceva legat de apărare și doar ca să calculăm, doar ca să înțelegem ce înseamnă. Dacă calculăm cât vor cheltui statele membre până în 2035, când vor atinge acest obiectiv, este o aritmetică foarte simplă: ajungem la un număr destul de impresionant. Va fi vorba de aproximativ 6,8 de trilioane de euro. Trilioane, nu miliarde. Apoi, am creat așa-numite noi instrumente financiare, precum împrumuturile SAFE, clauza de scăpare națională și împrumuturile de sprijin pentru Ucraina. Acestea sunt instrumente foarte importante care funcționează bine, iar noi propunem, evident, în următorul Cadrul Financiar Multianual, o creștere de cinci ori a cheltuielilor pentru apărare și spațiu. Pot repeta apelul meu ca guvernele să le susțină – este foarte important, știți, promisiunile. Da, din partea guvernelor este bine, dar trebuie să înțelegem și cum se traduce concret și cum sunt distribuite responsabilitățile în Europa în domeniul apărării. Deci, dacă am avea acele, știți, 130 de miliarde de euro pentru spațiu și apărare, ne putem imagina că vom avea probabil o distribuție de 50-50% pentru spațiu și apărare. Asta înseamnă că apărarea va primi aproximativ 65 de miliarde de euro sau cam așa ceva, iar dacă comparăm 65 de miliarde de euro cu 6... 8 trilioane de euro în cheltuieli naționale pentru apărare, știți, atunci vedeți care este diferența și care este rolul. Putem încuraja statele membre să cheltuie sumele lor mari de bani într-un mod prudent. Aceasta este rolul nostru. Și acesta este ceea ce suntem, știți. Să spunem mereu: banii în sine sunt buni, dar nu ne apărăm împotriva oricărui lucru, împotriva dronelor și a altor asemenea. Așadar, atunci trebuie să ne uităm la producție. Știți care este situația în privința producției și aș spune

[08:45:40] Speaker 4 [EN]
da, în unele cazuri ne creștem foarte rapid producția, diferite industrii se descurcă bine. Industria suedeză se descurcă bine. Dar încă o dată, trebuie să vedem și că provocările care ne stau în față sunt mari, ca întotdeauna mai mari decât cele pe care le-am reușit să le depășim. Doar un singur exemplu. Acum lucrăm cu împrumutul de sprijin pentru Ucraina. Acesta trece prin serviciile noastre, prin serviciile mele. Gestionăm foarte eficient toate acele contracte cu ucrainenii, un instrument pe care ucrainenii spun că este cel mai bun instrument pe care îl au în general în mecanismele de sprijin. În acest an vom livra Ucrainei un finanțare de 28,3 miliarde de euro, din cele 60 de miliarde. Contractele provin din Ucraina. Și jumătate din această sumă, aproximativ 15 miliarde, vor fi destinate producerii de drone. Ucrainenii sunt foarte buni la producție și trebuie să producă pentru a egala Rusia cu aproximativ 10 de milioane de drone. Este o sumă uriașă. Trebuie să înțelegem ce înseamnă asta. Este vorba de aproximativ 30.000 de drone pe zi. Dar rușii produc aceleași cantități, știți. Așa că asta este ceea ce vom trebui să înfruntăm. Noi producem în Europa aproximativ 1,5 milioane de drone. Deci, încă o dată, trebuie să înțelegem că Ucraina este dispusă să cheltuiască aproximativ 10 milioane, 10 miliarde de euro pentru apărare antiaeriană și apărare împotriva rachetelor. Din aceasta sumă, 8 miliarde merg către producătorii europeni, 2 miliarde către producătorii sistemelor PAC-3, dar asta e o altă poveste. Există însă o mare penurie de rachete PAC-3 Patriot, dar din acești 8 miliarde 8 miliarde de euro, știți, pe care suntem gata să le finanțăm, știți, pentru ca ucrainenii să poată achiziționa echipament produs de producători europeni. companiile pentru apărare aeriană și antirachetă – contractele sunt, știți, ce pot face companiile europene. Contractele sunt pe 28-29 de ani. Care este într-adevăr foarte îngrijorător pentru noi. Aceasta înseamnă că încă ne aflăm în producția noastră de apărare și nu ne îndeplinim nici măcar nevoile Ucrainei. Nu vorbesc nici măcar despre nevoile noastre. De aceea, este crucial să creștem producția noastră.

[08:48:02] Speaker 4 [EN]
Și poate că nu voi intra în detaliile a ceea ce trebuie să facem. Văd mai multe subiecte. Unul dintre acestea este o mare problemă structurală, și anume fragmentarea industriei noastre de apărare. Nu voi repeta toate recomandările din raportul lui Mario Draghi pe această temă. Dar acesta este chiar – chiar crează, știți, un fel de limitări în ceea ce privește cât de mult putem realiza prin scalarea producției, fără eforturile noastre de a combate fragmentarea pieței. Și, în al doilea rând, desigur, ce învață industriile și ce demonstrează ucrainenii ca exemplu. Și poate că chiar rușii dau exemplu. Industria noastră spune: poate că problema noastră este că noi, ca industriele spun că problema noastră este probabil că, ca industrie, suntem prea orientați către ceea ce ei numesc producție de înaltă modă – foarte avansată tehnologic, foarte scumpă și imposibil de scalat. Și spun că trebuie să se schimbe, fără a uita de înalta croitorie, știți, tehnologiile foarte foarte avansate, știți. trebuie să treacă la ceea ce ei numesc 'good enough production'. Știți care nu este atât de complicat din punct de vedere tehnologic, dar totuși atinge obiectivele. Este mai ieftin și mult mai fezabil să crești și să scalezi producția. Deci acestea sunt, aș putea spune, mai multe dintre aceste lucruri, știți, pe care trebuie să le învățăm și trebuie să învățăm și cum să construim proiectele noastre paneuropene. Pentru că, din cauza fragmentării, este o sarcină destul de mare pentru noi să învățăm să construim proiecte paneuropene, și de aceea am venit cu aceste proiecte europene de apărare de interes comun, EDPCI-urile, ca un nou instrument pentru a încerca și să ne aducem împreună.

[08:49:44] Speaker 2 [EN]
Doamnă Ministru, vă este rândul. Care considerați că sunt cele mai importante măsuri care au fost luate, privind atât retrospectiva, cât și prezentul, la starea în care ne aflăm astăzi?

[08:49:51] Speaker 1 [EN]
Ei bine, pot să mă laud că sunt istoric al CSTP. Știți că am scris teza mea de doctorat pe această temă acum aproximativ 20 de ani. Am fost destul de critic față de modul în care s-a dezvoltat, dar lucrurile s-au schimbat. Deci, ca să o împărțim, UE nu a putut influența niciodată postura militară, dar acum o va face. Dar permiteți-mi să spun că cred că sunt două realizări cu adevărat istorice de partea UE. Primul este EPF și EPF a fost indispensabil la început pentru a încuraja statele membre să ofere ucrainenilor echipament militar, deoarece știau că acesta va fi înlocuit. Cred că acesta a fost un reper foarte semnificativ. Cealaltă este, desigur, împrumuturile UE, pentru că acestea sunt ceea ce i-au ținut pe ucraineni în luptă atunci când americanii au încetat să mai doneze financiar și militar părții ucrainene, cu excepția pachetelor POL pe care le cumpărăm de la americani și pe care nu ni le-au spus. Aceste lucruri au fost, cred eu, realizări istorice. A fost foarte, foarte semnificativ, după cum știți, suntem și foarte deschiși la să analizăm și activele rusești imobilizate, dacă este cazul, deoarece aceasta este o poziție suedeză în această privință. Astfel, a jucat un rol foarte semnificativ în asigurarea faptului că europenii pot sprijini ucrainenii, inclusiv prin împrumuturile UE. Cea de-a doua chestiune este relaxarea pactului de stabilitate. Acesta a fost prezentat ca o modalitate de a oferi Europei încă 800 de miliarde de euro. Este vorba despre bani ai statelor membre, dar rămâne totuși 800 de miliarde. Cred că, dacă se renunță la acea reducere, statele membre au fost atât capabile, cât și, sperăm, dispuse să își onoreze angajamentele de a atinge 5%, dintre care 3,5% vor fi cheltuieli militare de bază. Deci, odată cu împrumuturile SAFE, care cred că sunt semnificative, chiar dacă Suedia, după cum știți, are o datorie publică scăzută și nu face parte din SAFE, salutăm totuși SAFE-ul. Deci cred că acelea, cred că și UE face lucruri importante, cum ar fi cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării, reglementarea industriei și dumneavoastră aveți o sarcină extrem de importantă în domeniul apărării cu pachetul de legi Omnibus.

[08:52:08] Speaker 1 [EN]
știți că asigură faptul că putem dereglementa și reduce birocrația, acum există și o revizuire a directivei privind achizițiile publice, aceste aspecte sunt importante și pentru postura forțelor și echipamentele militare și pot asigura că UE și NATO au un rol complementar. Desigur, NATO este principala garanție, desigur când vine vorba de Articolul 5 și apărarea colectivă, dar UE poate susține de fapt acest lucru. Și cred că a existat, de fapt, o bună coordonare pentru a ne asigura că împrumuturile SAFE și măsurile pe care le întreprindem acolo sunt rezonabil de bine coordonate cu Steaua Nordului construcției noastre militare, care va fi obiectivul de capacitate transmis de NATO.

[08:52:52] Speaker 2 [EN]
Dar poate să rămânem puțin la acest mic aspect: cum ne organizăm. Vreau să spun, așa cum ați menționat, pentru noi, desigur, o mare schimbare în politica de securitate a fost aderarea la NATO ca urmare a invaziei ruse. Dar aceasta este, desigur, o întrebare veșnică despre, știți, cum să împărțim puțin responsabilitatea. Și ați putea poate să dezvoltați puțin mai mult, Paul, cum vedeți dumneavoastră acest lucru? Știți, care ar trebui să fie rolul mai specific al Uniunii Europene în ceea ce privește apărarea și poate și agenda mai largă de pregătire? Cum vedeți acest lucru în raport cu eventualele preocupări privind rolul NATO în viitor?

[08:53:33] Speaker 1 [EN]
Absolut. Și apoi, foarte pe scurt, perspectiva din flancul nordic, care îmi este foarte dragă, dar ceea ce se vede cel puțin în flancul nordic este că mediul de securitate a fost complet transformat de când Suedia și Finlanda s-au alăturat NATO, în special în ceea ce privește planificarea militară. Acest lucru a transformat regiunea dintr-o zonă de imprevizibilitate într-una predictibilă, deoarece acum suntem integrați tactic, strategic și operațional în planul de apărare al NATO. Astfel, putem obține cu adevărat tracțiune în cooperarea de apărare nordică. Obișnuiam să spun că cooperarea nordică de apărare era o cooperare de apărare pentru soluții în timp de pace, dar acum simt mult mai multă susținere pentru a o pune în practică. Putem încheia toate aceste noi parteneriate, cum ar fi cel privind submarinele cu Polonia și așa mai departe. Așadar, asta s-a întâmplat, dar UE are un rol important și noi urmărim acest lucru, de exemplu prin intermediul ASEP, care a fost relevant. Datorită acestuia, în ultimii ani am reușit să triplăm capacitatea de producție a munițiilor de artilerie de 155 mm. Cred că este o realizare foarte semnificativă. Folosim finanțare EDIR pentru a merge la KTH; ieri am fost la KTH. De asemenea. Înființăm un centru de excelență sau un centru de excelență suedez pentru producerea acestei pulberi nitrocelulozice. Cred că sunt multe exemple, cred și eu că atunci când vine vorba de colaborări și asigurarea că acesta este sfatul meu: asigurarea că propunerile care vin de la Comisia sunt bine redactate și bine adaptate, pentru că, altfel, miniștrii apărării pierd mult timp discutând toate aceste detalii și noi mergem la aceste reuniuni ministeriale și pierdem din vedere imaginea de ansamblu, pentru că vorbim și despre chestiuni tehnice. Da, pentru că acum există o avalanșă de inițiative din partea UE și aceasta afectează cu siguranță ceea ce discutăm în cadrul FAFC.

[08:55:30] Speaker 2 [EN]
Domnule Capitas, atunci când ați fost la conferința de securitate de la Salem în această iarnă, ați avut ideile pe care le-ați menționat: ar trebui să existe un salt major în apărarea europeană. Ați vorbit despre necesitatea unui Consiliu European de Securitate. Și o serie de alte inovații instituționale. Acum vedem, așa cum a făcut și președinta Comisiei, doamna von der Leyen, că și ea a susținut această idee a unui consiliu european de securitate. Și, de asemenea, lucrul la un protocol european de securitate, care este o modalitate de a face față unui număr dintre aceste amenințări care se află poate sub anumite praguri. Acum ați putea detalia puțin de ce considerați că este necesar să ne gândim și la modul în care abordăm securitatea în Europa în acest context?

[08:56:13] Speaker 1 [EN]
Ei bine, mulțumesc foarte mult. O foarte bună întrebare și și întrebarea precedentă adresată lui Paul. Știți, am spus la Salem, foarte simplu, că avem nevoie de un mare boom financiar, avem nevoie de un mare boom industrial, dar am spus și că avem nevoie de un mare boom intelectual în dezvoltarea apărării noastre. Pregătirea, și după cum am spus, știți, în ceea ce privește pregătirea în domeniul apărării, văd aceste trei piloni – material, instituțional – ca fiind foarte importanți. Începem acum să abordăm acest subiect, dar trebuie să aprofundăm mult mai mult și, apoi, și dimensiunea politică. despre sistemele hibride, știți, și despre ceea ce vorbesc este pregătirea instituțională de apărare. Încerc cu adevărat să înțeleg unde ne aflăm pe termen lung, știți. Și văd că generația noastră și generația tânără vom trece prin două mari transformări în același timp, știți. Una este ceea ce numesc eu o transformare care se produce o dată la o sută de ani. I a doua, care se produce o dată la aproape cinci sute de ani, sau s-ar putea spune, un mileniu. Și acest mileniu, ce înseamnă? China și India revin ca puteri economice puternice și conducătoare până la sfârșitul acestui secol. Aceasta a fost realitatea lumii înainte de marile voiaje ale lui Columb. Asta este ceea ce vine. Care vor fi consecințele, putem doar să le ghicim. Dar una dintre consecințe este că americanii se adaptează cu o strategie pe termen lung. Se îndreaptă către regiunea Indo-Pacific, ceea ce este absolut – nu pot să nu fiu de acord cu ei, știi. Întrebarea este cum va decurge și cum ne vom pregăti noi înșine, și așa mai departe. Aceasta este, știți, o întrebare mai tehnică. A doua transformare legată de aceasta este ceea ce numesc eu „transformarea de 100 de ani”: transformarea naturii apărării colective a Europei. De la început, știți, NATO a fost o apărare colectivă transatlantică a Europei. Acum, odată cu NATO 3.0, în care responsabilitatea principală pentru apărarea Europei revine Europei, aceasta înseamnă că această apărare colectivă transatlantică a Europei se îndreaptă către o apărare colectivă europeană a Europei.

[08:58:33] Speaker 1 [EN]
Desigur, Statele Unite vor continua să oferece protecție nucleară, asta ştiţi şi dumneavoastră, dar trebuie să înţelegem că ne îndreptăm către această situaţie. Și îi putem spune oricum vrem, știți, pilula europeană a NATO și tot așa, știți. Dar asta ne va cere și nouă să înțelegem cum trebuie să transformăm abordarea noastră instituțională cu privire la problemele de apărare pe continentul european. Și aici am o idee foarte simplă: o repet mereu, nu este împotriva NATO. NATO se va transforma ea însăși, știți, într-o entitate mult mai europeană pe continentul european. Și spun mereu: NATO este o forță militară. Uniunea Europeană este o putere economică. Aceasta este diviziunea noastră de muncă. Și apoi apare întrebarea cum vom utiliza această putere economică europeană pentru a dezvolta capacitatea noastră de apărare. Asta va rămâne așa. Dar și pentru a construi acest, să spunem, pilon european al NATO, trebuie să înțelegem foarte bine ceea ce președintele Comisiei a repetat de mai multe ori, inclusiv în cadrul ultimei cuvântări privind starea Uniunii. Toți am auzit, știți, această frază despre Consiliul European de Securitate. Dar înainte de asta ea a spus: uitați-vă, doctrinele, instituțiile și procesul decizional pe care le-am creat în timp de pace și care se bazează pe consens și așa mai departe, nu mai sunt potrivite pentru scopul în aceste, știți, vremuri de nouă ordine mondială sau de nouă dezordine mondială. Asta este, deci, realitatea. Asta înseamnă că trebuie să reflectăm foarte profund. Cum să ne organizăm, deci, mai bine din punct de vedere instituțional. Și aici apare problema: știți, instituțiile noastre de care dispunem, cum ar fi cele europene, știți, Consiliile Uniunii Europene pentru Apărare, 207, știți, și așa mai departe. Servesc la scop? După părerea mea, am putea căuta într-adevăr ceva mai bine organizat, având două obiective majore. Dacă noi, ca europeni, ne asumăm responsabilitatea pentru apărarea europeană, atunci trebuie să răspundem la întrebarea cum – știți – să construim o bază geografică. mult mai puternică pentru o asemenea apărare europeană nu trebuie să fie doar statele membre ale Uniunii Europene, avem pe de o parte

[09:00:56] Speaker 1 [EN]
avem Regatul Unit, avem Norvegia, care sunt membre NATO, dar nu sunt membre UE, și avem Ucraina, care nu este membră NATO și nici membră UE. Bine, NATO nu este deloc clară în privința momentului în care Ucraina va putea adera, aderarea la Uniunea Europeană este poate mai clară, dar tot va dura timp. Și noi avem nevoie acum de experiența Ucrainei testată pe câmpul de luptă, nu peste 10 ani, ci acum. De aceea trebuie să vedem și cum putem face acest lucru. De aceea vorbesc despre o uniune europeană a apărării care ar putea fi, știți, un fel de nou cadru pentru toată lumea pe picior de egalitate, la care cei care doresc să se alăture pot veni împreună și să construiască o bază geografică mai largă pentru capacitatea noastră de apărare. În al doilea rând, trebuie să vedem și cum să facem cadrul nostru instituțional mult mai eficient, pentru că 27 este bine, dar nu este cel mai eficient și nici ușor, nu, nu este ușor. De aceea propun să revenim la ideile care au fost propuse inițial de către Emmanuel Macron și Angela Merkel în 2018, pentru a avea ceea ce am numit Consiliul European de Securitate. Într-un fel asemănător cu ceea ce avem acum, formatul E5, E5 plus țările mari, țările cu capacități puternice de apărare și, știți, capacitate industrială puternică de apărare, ar trebui să se reunească aici. Pot fi membri rotativi din diferite țări. regiuni, știți, pentru a avea un echilibru geografic mult mai bun, dar ele trebuie să dea răspunsuri mari la întrebări mari. Aceasta este opinia mea și apoi, știți, toată lumea va avea posibilitatea să urmărească.

[09:02:54] Speaker 2 [EN]
Asta este ceea ce căutăm mereu. Uneori există răspunsuri mari la întrebări mici și invers. Dar eu am o întrebare mare pentru comisar și m-am întâlnit cu dumneavoastră înainte să deveniți comisar pentru Apărare, dar una dintre primele întrebări pe care vi le-am adresat ca ministru al Apărării a fost: ce faceți dacă UE intră în război? Știți, știu exact ce voi face dacă Suedia intră în război – există proceduri, există dosare, știți. Trebuie să pregătim și UE pentru război și ce s-ar întâmpla dacă un stat membru ar fi atacat? Și aici mă refer și la raportul ministrului, pe care îl consider foarte important și care sporește reziliența, pentru că dacă vrem să folosim resursele existente în UE, iar UE dispune și în caz de război de resurse importante care trebuie integrate în planificarea comună de apărare a NATO, cred că, pentru a crește gradul de conștientizare, trebuie să abordăm aceste aspecte și rolul pe care UE ar trebui să îl aibă în cazul unui atac armat. Și nu este vorba doar despre Articolul 42.7 și 222, dar există și – și cred că există și unele aspecte interesante privind protocolul de securitate pentru amenințări hibride. UE are, în special, meritul de a lucra la securitatea internă și externă. Dar acestea sunt probleme cu care trebuie să ne confruntăm. De asemenea, într-un mod integrat, pentru că deja am făcut unele planificări și anumite scenarii. Și dacă nu sunt planificate din timp, aceste resurse nu vor funcționa în timp de război, deoarece vor fi considerate prea greoaie din punct de vedere instituțional.

[09:04:23] Speaker 1 [EN]
Și acesta este unul dintre mesajele importante din raportul ministrului de a practica aceste lucruri și, cred, și logica din spatele așa-numitului protocol de securitate care creează această structură pentru a face față anumitor situații. Ce bună întrebare, domnule ministru, și din nou, știți, și asta este pentru anul viitor, poate am spus că a fost foarte interesant să vedem aprobarea programului de mers pentru anul viitor. Ce va face Comisia pe probleme de apărare și exact, știți, atât acest protocol de securitate, cât și Articolul 427, da, pentru că este pe ordinea de zi să facem acest articol cu adevărat operațional, așa cum a cerut raportorul ministrului, și trebuie să înțelegem că Articolul 427 vorbește despre sprijin reciproc prin toate mijloacele. De obicei, toată lumea se uită doar la mijloacele militare, ceea ce, desigur, în termeni militari este un pic mai complicat, cum să se combine cu NATO. Desigur, sunt Cipru, Austria, insule care nu sunt membre NATO și care se uită doar la Articolul 427. Dar, în opinia mea, cel mai important pentru noi este să înțelegem că, dacă vom fi loviți de o criză majoră, o criză de război, atunci nu va fi doar o criză. militară, la care, firește, NATO are răspunsuri, planuri ale Articolului 5, planuri militare și așa mai departe. Va fi cea mai mare criză în toate domeniile diferite: o criză economică, o criză socială, o criză umanitară. Iar aici Uniunea Europeană dispune de o serie întreagă de instrumente stabilite care ar fi foarte utile pentru statele membre care vor fi victimele acelei agresiuni. Așadar, trebuie să privim din această perspectivă cum să sincronizăm toate aceste mecanisme, cum să le facem mult mai ușor de declanșat, mult mai accesibile, cum să le activăm și apoi să avem și un fel de manual care să le stea la îndemână prim-miniștrilor. Când ești lovit de criză, poți foarte rapid să afli ce fel de asistență poți primi atât de la țările vecine, cât și de la instituțiile UE, care pot fi de un real ajutor în coordonare.

[09:06:40] Speaker 1 [EN]
Căci, de când am avut această experiență ca prim-ministru, am început să privesc prin ochii mei, știți, așa că ce s-ar întâmpla, știți, ce ați face ca prim-ministru dacă ați fi lovit de o criză? Și atunci am ajuns la o concluzie foarte simplă: aș fi foarte fericit dacă aș putea să sun pe cineva la Comisia Europeană sau la instituții pentru a cere ajutor pentru a organiza această asistență reciprocă, nu că eu, ca prim-ministru, ar trebui să sun la mine însumi, știți, suedez, sau vă sun pe dumneavoastră, știți, dar aș fi foarte fericit să existe un fel de rețea stabilită, un sistem stabilit care să fie declanșat și care să funcționeze. Așa că acesta este ceea ce văd ca o nevoie foarte mare și, de exemplu, acum lucrăm la prioritatea noastră, care în acest moment este mobilitatea militară.

[09:07:32] Speaker 2 [EN]
Da. Când mă uit la asta, când m-am uitat mai atent, ei bine, chiar înţelesesem deja, în timp ce discutam despre această mobilitate militară, că priveam mobilitatea militară într-un mod mult prea simplificat. Ei bine, trebuie să rezolvăm problemele a ceea ce numim Schengenul militar: cum să rezolvăm aceste probleme cu autorizaţiile la frontiere – asta este o chestiune juridică. Apoi, trebuie să găsim bani pentru a investi în infrastructură, ştiţi, drumuri, căi ferate şi aşa mai departe, asta este deja bine cunoscut. Dar abia acum încep să înţeleg că poţi avea autorizaţii, poţi avea drumuri şi poduri, dar înainte de toate poţi avea un deficit de mijloace de transport – şi asta este o realitate în momentul de faţă. Şi în al doilea rând, chiar dacă vom avea suficiente mijloace de transport, trebuie să coordonăm toate aceste mişcări. Trebuie să înţelegem mai întâi că planurile NATO prevăd deplasarea a 100.000 de soldaţi pe linia frontului în 10 zile – 10 zile, 100.000 de soldaţi. I-am întrebat pe experţii NATO: dacă vrei să deplasezi o brigadă de 5.000 de soldaţi pe linia frontului şi foloseşti drumurile, coloana de camioane – cu capetele în faţă – va avea 12 kilometri lungime. O brigadă de 1.100 de soldaţi din primul eșalon NATO înseamnă 20 de brigăzi, deci e doar matematică simplă. Este o coloană foarte lungă, da. O brigadă înseamnă aproximativ 4.000 de containere, aşa le numărăm noi aproximativ. Probabil vorbim prea mult acum, dar probabil că mă voi alătura şi eu vouă la Kiruna, la portul nostru spaţial, dar vreau doar să fie clar că, dacă un stat membru sau un aliat este supus unui atac armat şi NATO va trebui să intervină în baza articolului 5 şi a planurilor de apărare NATO, aceea va fi prima noastră reacţie. Dar, aşa cum a spus comisarul, UE are şi un rol foarte important în multe alte domenii – diplomatic, financiar şi aşa mai departe. Şi învăţăm aceste lecţii grele, inclusiv în Ucraina, unde UE joacă un rol foarte important.

[09:09:53] Speaker 2 [EN]
un rol important, așa că voiam să clarific asta, deja menționasem că doream să răspund la întrebările din sală, dar cred că domnul ministru avea dreptate: am fost un pic prea vorbăreți și poate nu suficient de stricți cu timpul, iar temele erau poate prea importante și prea ample, așa că… dar mi-am dat seama că aveți un transport și trebuie să plecați. Așa că, cu asta, vreau doar să vă mulțumesc foarte mult și cred că ați ridicat multe întrebări pe care sperăm să le putem ajuta să le rezolvăm cu „big bang-ul” nostru intelectual de astăzi. Mulțumesc foarte mult. Bine, foarte multă mulțumire, mulțumesc. Mulțumesc frumos. Bine, alergăm pe aici și acum mergem să luăm microfonul. Și acum continui.